Demolarea cladirii cinematografului 23 August si interesele Primariei

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, în conferinţa de presă , a atins problema cinematografului „23 August”, însă dureros este faptul că a făcut-o în contextul în care amintea faptul că nu investeşte acolo, pentru că acea clădire deocamdată nu aparţine Primăriei Bistriţa şi chiar dacă ar fi aşa, după spusele edilului, clădirea ar trebui demolată şi făcută o altă construcţie, ceea ce ar însemna mult prea mulţi bani.

Cinema de Bistriţa – „23 August” demolat sau prăbuşit

Este de mult trecută vremea în care se mergea din plăcere la cinematograf în Bistriţa. Astăzi, din păcate, chiar dacă s-ar dori acest lucru, vechiul burg nu ne mai poate oferi această satisfacţie, iar vina este împărţită.

Uneia dintre vechile clădiri ale Bistriţei, în care a fost cândva Cinematograful 23 August, îi sunt numărate zilele până la demolare.

Acest cinematograf este în proprietatea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) şi după unele estimări, citate de primarul Bistriţei, riscă să se prăbuşească, pentru că imobilul nu mai poate fi reabilitat.

Ovidiu Creţu a declarat, în aceeaşi conferinţă, că municipalitatea este interesată să preia Cinematograful Bulevard, însă imobilul, situat pe Bulevardul Republicii la numărul 39, nu va mai putea fi reabilitat.

Sprijinit în grinzi

Sprijinit în grinzi, gata să cadă sau nu, Creţu şi-a exprimat opţiunea cu privire la „23 August”. „E sprijinit în interior cu grinzi, iar structura de rezistenţă este afectată şi o eventuală reabilitare este inutilă. Mai ieftin este să construieşti o clădire nouă. Bistriţa are nevoie de o sală mare, cu 800 de locuri, măcar pentru spectacole de teatru, operă, dar deocamdată RADEF nu ne-a dat niciun răspuns la cererea noastră de preluare a cinematografelor din Bistriţa”, a spus Creţu.

Anul trecut, Consiliul Local Bistriţa a adoptat o hotărâre prin care şi-a arătat disponibilitatea să preia cele trei cinematografe din oraş: Dacia, 23 August (acum Bulevard) şi Tineretului, din domeniul privat al statului în cel public al municipiului Bistriţa, însă lucrurile decurg foarte greu la acest capitol, fapt pentru care, statutul acestor trei locaţii a rămas neschimbat faţă de anul trecut.

Bistriţa – oraş cu potenţial cultural, dar în paragină

Primăria şi-a exprimat opinia acum un an, ca acest cinematograf de pe bulevard să fie transformat într-un centru cultural al naţionalităţilor.

Starea clădirii este una precară, ea nefiind reabilitată niciodată, cu toate că face parte din categoria clădirilor din perioada interbelică.

Clădirea a rămas în paragină după ce, la începutul anilor ’90, acolo a funcţionat o sală de bingo, iar în ceea ce priveşte Cinematograful Tineretului, aflat pe strada Gheorghe Şincai într-o construcţie din secolul al XIX-lea, acesta a fost revendicat, iar la intrarea în clădire funcţionează o bodegă care nu şi-ar avea locul în centrul vechi al oraşului.
Cinematograful Dacia este singurul funcţional în acest moment, însă cu toate că are trei săli, proiecţia filmelor se mai face doar într-o singură sală, iar după relatările lui Ovidiu Creţu, încasările realizate de acesta sunt foarte mici, în comparaţie cu cheltuielile de întreţinere.

Preluarea cinematografelor ca prioritate pentru Primărie

Primarul Bistriţei a declarat de asemenea faptul că administraţia locală este interesată în continuare de preluarea cinematograful Dacia, deoarece se doreşte crearea aici a unui centru de tineret, cu săli de teatru şi cinema, însă şi în cazul acestei locaţii, încă nu s-a primit un răspuns oficial din partea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor.
Parlamentul a aprobat un proiect de lege la finele anului trecut, prin care se aprobă OUG 7 din 2008 ce îşi propunea modificarea Legii cinematografiei.
Potrivit acestui act normativ, toate sălile de cinema ar urma să treacă din proprietatea privată a statului şi din proprietatea RADEF, în proprietatea publică a consiliilor locale, cu tot cu bunurile mobile sau imobile.

Acest lucru ar obliga însă autorităţile locale ca într-un termen de maximum patru ani să asigure reabilitarea, modernizarea şi dotarea sălilor de cinema preluate, iar în caz contrar, primăria va pierde cinematografele şi terenurilor aferente lor.

Filarmonică sau sport

În cadrul aceleaşi conferinţe de presă amintită mai sus, în care s-au făcut publice proiectele care au primit finanţare nerambursabilă din bugetul local, prin care Clubul Gloria a primit 2 milioane de lei, edilul Bistriţei a precizat faptul că dacă ar exista în oraşul nostru o Filarmonică de exemplu, este sigur că i s-ar oferi şi acesteia fonduri, însă având în vedere că aceasta nu există, iar costurile pentru construirea uneia sunt foarte mari, deocamdată se investeşte în echipa de fotbal. Acestea fiind spuse, primarul şi-a motivat acţiunea prin care a fost de acord cu împărţeala fondurilor locale.
Bistriţa era cunoscută ca fiind un oraş în care vizionarea celor mai bune filme, prezentarea de spectacole de teatru de amatori sau de profesionişti sau alte activităţi culturale de gen, erau foarte des întâlnite, motiv pentru care municipalitatea doreşte să sprijine reînvierea acestei credinţe care dădea culoare burgului.

Mihaela Mocanu