Degradarea sistemului de învățământ din România. Ministerul Educației, între amatorism și nepricepere

Școala românească în 2022: din cei peste 203.000 de elevi care au intrat în clasa I acum 12 ani, doar 126.454 au ajuns să dea examenul de Bacalaureat și doar 89.054 să îl ia. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că rata de promovarea din acest an este de 73,3%, cel mai ridicat nivel de promovare din ultimii 10 ani, dar cu toate acestea, oficialul român s-a ferit să vorbească despre ceilalți zeci de mii de elevi care au abandonat școala. Performanța de pe hârtie, mai importantă decât cea din realitate?

Această radiografie sumară nu reprezintă altceva decât situația actuală a sistemului de învățământ care, după 32 de ani, încă încearcă să supraviețuiască la aparate. Pentru o mai bună înțelegere a situației adevărate este nevoie de o analiză mult mai aprofundată a învățământului românesc din 2022 și a modului în care actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, vede viitorul.

În anul școlar 2021-2022 au fost înscriși 3.495.800 de elevi și studenți, cu 1200 de elevi mai mulți decât în anul școlar 2020-2021, jumătate din populația școlară regăsindu-se în învățământul primar și gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învățământul liceal și cel antepreșcolar și preșcolar (17,1%, respectiv 15,4%), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Și în rândul profesorilor, numărul a crescut cu peste 3.000 față de acum doi ani, în momentul de față fiind 237.900 de profesori, educatori, învățători și profesori universitari. 

Raportul mediu dintre populația școlară și numărul de profesori a fost 15 elevi/studenți la un cadru didactic. Cele mai multe cadre didactice sunt în învățământul primar și gimnazial (118.000). Potrivit Ordinului ministerului Educației, din anul școlar 2021-2022, numărul de elevi dintr-o clasă a scăzut de la cel mult 28 la maximum 26 pentru clasele teoretice, și la 24 pentru celelate tipuri de învățământ secundar superior, liceu și școală profesională.

Elevi mai puțini în clasă, posibilitatea profesorului de a preda mai bine… sau nu? 

Din nefericire, țara noastră va intra în următorii ani într-o criză de personal în sectorul Educației, în contextul în care mai puțin de 1 din 10 profesori are vârsta sub 30 de ani, se arată într-un studiu realizat de Frames. Mai exact, în următorii 10 ani, jumătate dintre profesorii de acum vor ieși la pensie, iar clasele cu cei 28/26 de elevi vor rămâne doar cu tabletele și calculatoarele trimise pe repede înainte de Guvern. 

România Educată, masterplanul propus de Klaus Iohannis, se clatină, iar Ministerul Educației nu a găsit încă o soluție la doar una dintre problemele adevărate cu care sistemul de învățământ se confruntă.

Să nu uităm că acest an școlar, aproape 5.000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar nu au pregătire de specialitate în disciplina predată. Nu poți avea așteptări de la elevi, când „defilezi” cu profesori care nu știu materia pe care o predau. Este nevoie de cadre didactice bine pregătite pentru a putea face față complexității sistemului de învățământ românesc, să fie flexibile la schimbarea de mentalitate. 

Unde sunt bani, acolo este minte. Mai puțin când vine vorba de Educație 

România a acordat educației, în 2020, cel mai mic buget din Europa, de 2,7%, iar pandemia a arătat cât de putred și ineficient este sistemul de învățământ românesc: sute de mii de copii, în special în mediul rural, au rămas în urmă cu materia după ce școlile au fost închise din cauza coronavirusului, majoritatea fiind condamnați fără voia lor la abandon școlar. 

La audierile din luna noiembrie 2021, Sorin Cîmpeanu a declarat că își propune ca pentru 2022, bugetul alocat educației să fie de minimum 4%. Surpriză: procentul acordat este de doar 2,28%, adică 29,98 miliarde de lei. În bugetul din 2022, cheltuielile cu salariile sunt de fix 21,5 miliarde de lei, adică 71,7% din totalul bugetului. 

Toate guvernele de până acum nu au respectat legea privind alocarea a 6% din PIB pentru Educație, folosindu-se de artificiul prorogării și au dat mereu mai puțin de jumătate din bani. 

Potrivit Legii educației nr.1/2011 ,,Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Nu sunt bani, nu sunt rezultate. Iohannis și Cîmpeanu visează în continuare la o Românie educată

Potrivit unui studiu realizat de Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO), 42% dintre elevii din țara noastră nu pot intercepta o informație și nu pot avea propriile idei. Problema nu este nouă, iar Ministerul Educației nu încearcă să găsească măsuri concrete pentru a o rezolva. 

Cu toate acestea, ministrul Sorin Cîmpeanu „flutură” în fața milioanelor de români programul „România Educată”, lansat de liderul de la Cotroceni, program ce are în plan combaterea analfabetismului funcțional. 

Printre alte obiective de schimbare la față a sistemului de învățământ din România se numără „educarea” profesorilor privind competențele digitale de bază, ceea ce înseamnă inclusiv predare prin instrumente digitale. Ideea în sine nu este rea, dar având în vedere că în următorii 10 ani, 50% dintre profesori se vor pensiona, Ministerul Educației ar trebui să vină cu o strategie de atragere a tinerilor în sistemul de învățământ, altfel școlile vor rămâne doar cu tabletele cumpărate de Executiv.

Salarizarea în învățământul de stat reprezintă una dintre cauzele pentru care mulți aleg să predea în învățământul privat sau se orientează către alte meserii sau profesii mai bine plătite. Salariul minim net în Educație este de 2.597 de lei pe lună, potrivit ministrului Educației. 

Atenție! Corabia se scufundă. Scapă cine poate

O țară nu poate avea un viitor prosper fără o educație bine pusă la punct, iar România reprezintă exemplul perfect de „așa nu.” „Pas cu pas”, mii de elevi din ciclurile primar și gimnazial abandonează școala. În anul școlar 2018-2019, 35,3 mii de elevi au renunțat la școală, iar cu un an înainte numărul lor era de „doar” 28 de mii. 

Într-o țară needucată, sărăcia, excluziunea socială și șomajul „fac legea”, politicienii fiind cei care amână, an de an, schimbarea de care Educația din țara noastră are atâta nevoie. 

Printre cele mai frecvente motive pentru care elevii renunță la școală sunt: 

1. Problemele de familie ( în 2021, 75.000 de copii aveau unul sau ambii părinți în altă țară, fiind crescuți de bunici sau de alte rude) 
2. Situație socioeconomică precară ( 3 din 10 copii ai României cresc în sărăcie)
3. Atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi. 

Chiar dacă proiectul „România Educată” ar trebui să fie fundamentul pe care să fie construită țara noastră în următorii 100 de ani, situația reală a învățământului este tristă, iar amatorismul și nepriceperea de care politicienii dau dovadă arată clar: educația din România a fost abandonată.