Parchetul de pe lânga Judecatoria Bistrita se confrunta cu o problema organizatorica foarte grava, si anume lipsa de personal. La Bistrita lucreaza în prezent doar doi procurori, pe când în statul de functii sunt prevazute opt posturi. Nici la Nasaud situatia nu este mai buna, aici din cinci posturi existente sunt ocupate si functioneaza doar trei. Criza este însa aceeasi si la nivel national.
Daca la Parchetul de pe lânga Tribunalul Bistrita-Nasaud situatia este foarte buna, adica din cele zece posturi prevazute în statul de functii sunt ocupate toate, la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bistrita situatia este dezastruosa, din cele opt posturi existente sunt ocupate doar trei si functioneza efectiv doar doua deoarece, o persoana se afla în concediu de îngrijire a copilului, iar restul de cinci sunt vacante.
Peste 1000 de dosare pe cap de procuror
La nivel de judet, situatia nu se prezinta de asemenea foarte bine. Astfel, la Parchetul de pe lânga Judecatoria Nasaud din cinci posturi prevazute în statul de functii sunt ocupate doar trei, doua fiind vacante, iar la Beclean sunt sunt trei astfel de posturi, fiind ocupate toate. Procentul de ocupare la nivel de judet este de 69,3% iar cel de posturi vacante este de 30,7%.
Faptul ca posturile sunt vacante, se reflecta în volumul de munca a celor care lucreaza efeciv.
Potrivit declaratiei prim procurorului Zaharia Ionascu, volumul de munca al procurorilor este foarte mare, anul acesta fiind chiar mai mare decât anul trecut când, conform statisticilor, au avut în lucru 5.112 dosare , mai multe cu 10,9% fata de 2006, dosare în urma carora au fost trimisi în judecata 623 de inculpati. De aici reiese ca rata criminalitatii este de 1.996 la o suta de mii de locuitori. Pe partea de judiciar s-a participat în 6.471 cauze penale si 585 cauze civile, s-au solutionat un numar de 523 de plângeri, memorii si cereri ale cetatenilor, s-au întocmit alte 1.964 de lucrari cum ar fi participarea la comisii de eliberare conditionata, analize si rapoarte. Încarcatura medie este de 347 de cauze pentru un procuror si asta numai pe partea de penal, plus 486 de cauze penale si civile pe partea de judiciar si 144 de dosare privind alte activitati. Prim procurorul Zaharia Ionascu a mai precizat ca situatia la nivel de unitati se prezinta în felul urmator : de la 63 la 500 de cauze pe procuror pe partea de penal, în judiciar între 67 si 431 de cauze, iar cu privire la celelalte activitati între 53 si 146 de dosare.
Încarcatura medie pentru un procuror este de 1.155 de dosare, iar la nivel de unitati între 514 si 1900 de dosare, plângeri, memorii, cereri ale cetatenilor, participari la comisii de eliberare conditionata, analize rapoarte si alte lucrari.
Sistemul în colaps
În judetul nostru si la nivel de municipiu situatia procuraturii este dezastruoasa, munca depusa de oamenii care lucreaza efectiv fiind cu siguranta imensa. Dar nici la nivel national situatia nu se prezinta mai bine. În luna martie procurorul general al României, Laura Codruta Kovesi se plângea de lipsa procurorilor. Aceasta preciza pe atunci ca, anul trecut la nivelul Ministerului Public s-a depasit numarul de un milon de cauze penale de solutionat, iar numarul procurorilor este acelasi cu cel din urma cu zece ani, dupa cum releva statisticile. Situatia se prezinta ca un adevarat colaps al sistemului. Procurorul general al României a mai precizat atunci ca, în ciuda faptului ca Ministerul Public este unul european, România are în continuare procurori care au peste 1.500 de dosare în lucru si unitati de parchet care functioneaza cu unul sau doi procurori, situatie prezenta si la Bistrita. Kovesi a mai a afirmat ca volumul de munca este repartizat neechitabil, încarcatura mare fiind la parchetele locale, unde sunt multe posturi vacante.
Ministrul justitiei Catalin Predoiu a declarat la câteva zile dupa declaratia procurorului general al României ca lipsa de personal în magistratura nu poate fi considerata o criza.
Barometrul sistemului judiciar românesc
Institutul pentru Politici Publice si Institutul National al Magistraturii a lansat în luna martie prima cercetare sociologica de amploare realizata la nivelul segmentului profesional al magistratiilor români. La sfârsitul lunii aprilie au fost facute publice rezultatele acestui sondaj desfasurat în perioda martie – aprile 2008.
Sondajul a masurat perceptia judecatorilor si procurorilor din România cu privire la organizarea actuala a sistemului judiciar, resursele si mediul de lucru în sistem, particularitatile carierei de magistrat în România, si altele.
Rezultatele acestui sondaj arata ca, desi s-au plâns de volumul mare de munca, magistratii sunt multumiti în procent de 71,3% de locul de munca, iar 22,6 % foarte multumiti. Cu privire la volumul din acest sondaj reiese ca 28,2% dintre procurori au avut repartizate spre solutionare între 20 si 50 dosare, în timp ce 22,2 au avut de solutionat între 51 si 100 de dosare pe luna. Cu privire la activitatea a de 46% dintre procurori nu se face referire în rezultatele sondajului, iar daca însumam numarul dosarelor pe fiecare luna ajungem tot la cifre imense. Dupa cum reiese din sondaj, numarul dosarelor este calculat pe o luna, cumulând ne dam seama ca un procuror poate ajunge la sa aiba de rezolvat între 240 si 1.200 de dosare pe an, ceea ce este foarte mult.
Solutia acestei situatii – inexistenta
Prim procurorul Parchetului de pe lânga Tribunalul Bistrita-Nasaud, Zaharia Ionascu, crede ca nu exista o perspectiva de rezolvare a situtiei de criza de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bistrita, unde lucreaza în prezent doar doi procurori. Zaharia Ionascu a precizat ca aceasta situatie de criza se datoreaza în primul rând fapului ca sistemul de recrutare este foarte exigent atât în momentul în care candidatii se înscriu la Institutul National al Magistraturii Bucuresti, cât si în momentul în care sunt selectati cei cu experienta juridica care vor sa intre în magistratura.
Fara nicio jignire îndreptata împotriva absolventilor ai facultatilor de drept, se pare ca acestia nu sunt capabili sa treaca respectivele examene, deoarece în sistem nu sunt acceptati cei care nu sunt suficient pregatiti.
Printr-un comunicat de presa din luna februarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), preciza ca va numi pe baza de interviu 15 persoane în functia de judecator si alte 30 în functia de procuror. Aceasta dupa ce, în intervalul 2005-2007, doar sase posturi au fost ocupate în urma concursului organizat pentru cei cu vechime de minimum cinci ani. În schimb, 174 de persoane au fost admise pe baza de interviu. În aceeasi perioada au fost admisi în sistemul judiciar 385 de auditori de justitie, care au absolvit cursurile la Institutul National al Magistraturii. Exista trei forme prevazute de lege pentru admiterea în magistratura: prin intermediul INM, pe baza de concurs pentru juristii cu minimum cinci ani vechime în domeniu si pe baza de interviu. Taxa de participare la concursuri este de 350 de lei/candidat.
În prezent, în sistemul judiciar românesc sunt vacante 353 de posturi de judecatori si 566 de posturi de procurori.
“Printre cauzele deficitului de magistrati pot fi evidentiate modificarile dispozitiilor referitoare la pensionarea magistratilor cuprinse în continutul Legii nr. 3.034/204, accederea în magistratura în forma prevazuta de art. 33 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 si nivelul scazut de pregatire al candidatilor care s-au prezentat la concursurile de admitere în magistratura, organizate de CSM“, suna o declaratie data presei nationale de Cecilia Morariu, purtatorul de cuvânt al CSM.
O alta cauza care sta la baza acestei situatii este însa si functionarea unor parchete din orase foarte mici care nu-si justfica cheltuielile de functionare din cauza numarului mic de dosare. Cu toate acestea, „de la înfiintarea CSM si pâna în prezent nu a fost desfiintata nicio instanta judecatoreasca si nicio unitate de parchet“, conform purtatorului de cuvânt al CSM. În prezent, sistemul judiciar include 4.124 de judecatori si 2.294 de procurori.
O alta cauza a acestei crize, deloc de neglijat este si salarizarea magistratilor români, care este cu mult sub media europeana, si care reprezinta, în medie un sfert dintr-un salariu pe care un magistrat din celelalte tari ale UE îl câstiga.
Dana Pop
