Proiectul care vizează construirea unei microhidrocentrale pe malul drept al râului Someş în oraşul Năsăud este plin de mari semne de întrebare. Deşi se bazează pe nişte acte aprobate de mânuţa consilierilor locali, în anumite zone se forţează foarte mult nota. Interesele sunt foarte mari şi toate firele duc la primul gospodar al urbei, Mircea Romocea, care nu mai apare în actele firmei – SC Acord Impex SRL – ce vrea să construiască obiectivul, firmă care, de altfel, i-a aparţinut acestuia până să fie ales în funcţie.
În aceeaşi zonă a Someşului, dar pe malul stâng, Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăud (UCGN) vrea să implementeze un proiect similar pe un teren care le aparţine, însă acest lucru este un adevărat piron în coastele SC Acord Impex SRL, dar şi a primarului. În ultima vreme, UCGN-ului i s-a pus gând rău, rivalii dorind desfiinţarea acesteia.
În numărul trecut al publicaţiei noastre am adus la cunoştinţa cititorilor problemele pe care le întâmpină Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene (UCGN), pentru avizarea unui proiect ce vizează construirea unei microhidrocentrale pe partea stângă a râului Someş, în zona fostei uzine electrice din Năsăud, din partea Administraţiei Bazinale Someş-Tisa (ABAST). Practic UCGN-ului i se solicită completarea documentaţiei prin corelarea unor date existente în proiectul celuilalt investitor – SC Acord Impex SRL – ce construieşte o microhidrocentrală pe malul drept al râului. Însă ABAST refuză să pună la dispoziţia Uniunii, elemente din documentaţia Acord Impex SRL, prevalându-se de o clauză de confidenţialitate, astfel că UCGN are uşile închise.
Pentru ca SC Acord Impex SRL să poată construi o microhidrocentrală pe malul râului Someşul Mare, primarul Mircea Romocea, căruia i-a aparţinut firma până să fie ales în funcţie, a recurs la o serie de schimburi de terenuri.
Astfel, în FEBRUARIE 2013, aprobarea Consiliului Local Năsăud pentru un schimb de terenuri între primărie şi ruda prietenului său Horj, Ioan Rus – cel care deţine în prezent SC Acord Impex SRL. Este vorba de HCL nr. 25 din 28.02.2013. Mai precis, Rus deţinea o suprafaţă de teren de 1.554 metri pătraţi exact în zona în care primarul se laudă că vrea să facă parcul de agrement, iar prin hotărârea de consiliu a primit o suprafaţă de 2.200 m.p.
Terenul de 2.200 m.p. îi foloseşte lui Rus construirii microhidrocentralei.
În APRILIE 2013, Romocea promovează în Consiliul Local HCL nr.51/25.04.2013 prin care barajul (pragul de fund) este înscris în domeniul public al oraşului Năsăud.
În MAI 2013, Primăria Năsăud obţine o hotărâre de guvern – HG 314/29.05.2013 -, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 343/11.VI.2013, care vine să completeze o hotărâre mai veche din 2002, – nr. 905/2002 – privind atestarea domeniului public al judeţului Bistriţa-Năsăud, precum şi a municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Bistriţa-Năsăud, unde Anexa nr. 4 „Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al oraşului Năsăud” este completată cu încă un bun: Barajul pentru acumularea apei pe râul Someşul Mare (prag de fund).
Pe 27 IUNIE 2013, legislativul local mai aprobă un proiect de hotărâre iniţiat de Romocea, denumit imobil construcţie „Baraj pentru acumularea apei (prag de fund)” în suprafaţa de 399 mp., situat pe malul drept al râului Someşul Mare în vederea realizării unei microhidrocentrale (MHC).
Pentru realizarea acestui MHC, Rus a primit, prin intermediul SC Acord Impex SRL, certificatul de urbanism – nr. 48 din 17.06.2013 – cu ZECE ZILE înainte de promovarea hotărârii de consiliu local.
În hotărârea aprobată în luna iunie cu privire la concesionarea barajului, în text nu se precizează şi cine va fi concesionarul. Existau doar doi potenţiali investitori – SC Acord Impex SRL şi Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene, care deţine un certificat de urbanism în acest sens. Pentru UCGN lucrurile s-au cam oprit în acest punct fiindcă i s-au băgat beţe în roţi cu nemiluita.
Odată ce Mircea Romocea a obţinut aprobarea consilierilor locali, ca să păstreze aparenta legalitate, acesta lansează anunţul public pentru concesionarea pragului de fund de pe Someş, Cum la primele două strigări nu se prezintă mai mulţi ofertanţi, doar SC Acord Impex SRL, se trece la negociere directă.
Conform contractului încheiat între Primăria Năsăud şi SC Acord Impex SRL, redevenţa anuală pe care firma trebuie să o plătească administraţiei locale este una „FABULOASĂ” – 456 EURO/AN, respectiv 38 EURO/ LUNĂ. Adică vorbim mai precis de vreo 2.000 de lei anual, pe care SC Acord Impex SRL îi va plăti primăriei pentru concesiunea pragului de fund de pe Someş.
Odată cu aprobarea de către consilierii locali a hotărârii cu privire la concesionarea pragului de fund, a fost întocmit şi aprobat şi caietul de sarcini. Numai că parcurgând textul caietului cu pricina se poate constata că este cu „DEDICAŢIE”.
Suma pe care Acord Impex SRL o plăteşte sub formă de redevenţă administraţiei locale este suma minimă de la care ar fi trebuit pornită licitaţia pentru concesionarea pragului de fund, cum însă în final a avut loc o negociere directă aceasta nu a mai crescut.
Partea cu „dedicaţia” reiese însă din capitolul VII „Obligaţiile privind protecţia mediului” din caietul de sarcini întocmit de Primăria Năsăud, unde este stipulată O CONDIŢIE DE BAZĂ. Mai precis, cel care ar fi dorit să concesioneze pragul de fund, trebuia să prezinte AVIZUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR, emis de către Apele Române – ABAST. Or, la momentul respectiv cine avea deja un aviz de gospodărire a apelor emis de ABAST? Doar SC ACORD IMPEX SRL! În acest punct putem discuta despre încălcarea art. 13 din OUG 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune, articol în care sunt precizate principiile şi regulile generale pentru atribuirea unor astfel de contracte – transparenţa, TRATAMENTUL EGAL, proporţionalitatea, NEDISCRIMINAREA, LIBERA CONCURENŢĂ.
Mai mult decât atât, în capitolul VIII din acelaşi caiet de sarcini se spune că „pentru bunul care face obiectul prezentului caiet de sarcini nu se impun condiţii speciale, acesta nu se află în interiorul unei arii protejate (…)”.
Cu toate acestea, porţiunea cu pricina face parte din SIT NATURA 2000 şi vorbim mai precis de zona Văii Ilvelor – Someşul Mare până la confluenţa acestuia cu pârâul Valea Caselor din Năsăud. Or, pragul de fund se află situat aproape de limita oraşului Năsăud spre comuna Rebrişoara, deci în interiorul sitului.