La întrebarea „cum ar fi votat reprezentanţii UDMR dacă s-ar fi propus înfiinţarea unui liceu în limba română”, pusă de consilier local PNL Alin Seserman este „un Da hotărât, deoarece asta înseamnă că există număr suficient de copii, de potenţiali elevi şi acest lucru este foarte important”, după cum au precizat Décsei Atilla, preşedinte UDMR al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud și Antal Attila, consilierul local UDMR, director adjunct al CNAM.
„Un scop bine definit al comunităţii maghiare din Bistriţa-Năsăud încă din anii 1990 este înfiinţarea unui liceu maghiar cu personalitate juridică proprie. Un liceu care va purta în continuare numele de Hunyadi János.
„septembrie 1940 – (…) este înfiinţat Liceul maghiar „Hunyadi János” cu 8 clase pentru băieţi, care avea şi o secţie în limba română, şi o şcoală elementară cu predare în limba maghiară.” – putem citi pe siteul Colegiului Naţional Andrei Mureşanu Bistriţa / https://cnam.ro/istoric.
UDMR nu doreşte un lucru care nu este favorabil pentru persoanele pe care îi reprezintă. Vorbim de un liceu maghiar în România, ceea ce înseamnă că elevii vor avea parte în continuare de predare în limba română a materiei Limba şi literatura română. Vor fi profesori bine pregătiţi pentru a le oferii cunoştiinţele necesare elevilor.
Răspunsul pentru domnul consilier local PNL Alin Seserman, la întrebarea cum ar fi votat reprezentanţii UDMR dacă s-ar fi propus înfiinţarea unui liceu în limba română este un Da hotărât, deoarece asta înseamnă că există număr suficient de copii, de potenţiali elevi şi acest lucru este foarte important. Bănuim că susţinerea educaţiei nu este un scop principal doar pentru UDMR, doar pentru maghiari, ci pentru fiecare, dar ca răspuns pentru domnul consilier județean liberal Florin Urîte, menţionăm că un alt aspect important în ceea ce priveşte educaţia, este de a nu fi tratată ca un aspect politic, ci ca un aspect primordial, esenţial pentru apărarea identităţii culturale, religioase, lingvistice etc.. Nu asta îşi doreşte oare fiecare popor, fiecare naţiune? Sau mergând mai departe, nu asta îşi doresc şi românii care trăiesc ca minoritate în alte ţări?
În aceeaşi ordine de idei, domnul Dolha se întreabă dacă e bine sau e uşor ca după terminarea liceului în limba maghiară, să termine o facultate în limba română şi să se angajeze? Nu vrem să ne repetăm, dar trebuie să menţionăm, că dacă ne ridicăm privirea şi ne uităm în jur, câţi profesori, medici, ingineri, sportivi, muncitori şi alţi oameni de seamă de etnie maghiară avem în România, sau chiar şi în Bistriţa, care au terminat nu doar liceul cu predare în limba maghiară ci şi facultatea, şi acum activează ca profesionişti în România. Cum este posibil? Simplu: au avut parte de o educaţie de înaltă calitate în două limbi.
Domnul deputat Stelian Dolha se întreabă dacă se justifică un Liceu Maghiar în Bistrița anului 2015? De ce nu? Există numărul necesar de elevi în judeţul nostru, care doresc să înveţe la un liceu maghiar, lucru care se justifică prin anexele ataşate la proiectul de hotărâre privind înfiinţarea liceului. Să luăm ca exemplu Liceul Nicolae Bălcescu din Jula (Gyula, Ungaria – https://romaniinungaria.blogspot.ro/p/adrese-utile.html ), care anul acesta a sărbătorit 65 de ani de la înfiinţare. Dacă se justifică un liceu român în Ungaria, şi este doar unul dintre exemple, un liceu maghiar de ce nu s-ar justifica în România, în Bistriţa anului 2015? Răspunsul este simplu, depinde doar de faptul cum privim, sau cum vrem să privim situaţia…”, au comunicat Décsei Atilla, preşedinte UDMR al organizaţiei judeţene Bistriţa-Năsăud și Antal Attila, consilierul local UDMR, director adjunct al CNAM.
