JUSTIȚIA este reprezentată de zeița dreptății, Tehmis, din mitologia greacă, o femeie cu o ținută sobră, legată la ochii cu o eșarfă, ținând în mână o balanță, iar în cealaltă o sabie. Eșarfa arată că dreptatea trebuie să se facă cu imparțialitate, balanța ar cântări toate probele și ar arăta în condițiile de imparțialitate unde este dreptatea, iar sabia arată executarea hotărârii rezultate în urma judecății. Ce frumos sună această definiție a justiției din punct de vedere teoretic și ce cruntă este realitatea întâlnită zi de zi în justiția din România, inclusiv în cea din Bistrița!
Cazuri de corupție în rândul magistraților, unele băgate sub covor pentru a ascunde o realitate cruntă, protocoale secrete, decizii halucinante, luate aiurea din diferite interese ascunse, aceasta este imaginea la zi a justiției, fenomen care face ca încrederea în aceasta să scadă la un nivel îngrijorător. Cazul prezentat de Gazeta de Bistrița este unul tipic, din categoria unor decizii absolut ciudate, prin care un grup infracțional extrem de periculos este lăsat în libertate, primind undă verde la comiterea de noi infracțiuni.
În 07.07.2019, s-a sărbătorit Ziua Justiției. Evenimentul, cel puțin la Bistrița, a fost inexistent, orice referire la această sărbătoare lipsind cu desăvârșire. Mesajul transmis de ministrul justiției, Ana Birchall, este unul care caracterizează cel mai bine starea justiției din România: ”încrederea și respectul cetățenilor trebuie recâștigate”. Un alt mesaj cu cheie transmis de ministru privind situația precară a justiției, îl constituie un citat al lui Theodore Roosevelt care spunea că ”dreptatea nu constă în a fi neutru între bine și rău, ci în găsirea dreptății și susținerea acesteia oriunde s-ar găsi, împotriva nedreptății”.
Acuzațiile aduse celor trei infractori
La data de 23.01.2019, cei trei hoți, constituiți într-un grup infracțional organizat, cum rezultă de fapt din activitatea infracțională desfășurată de aceștia, descrisă pe larg în primul episod al acestui material, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile de un magistrat de la Judecătoria Bistrița – Ferencz Menyhart sub acuzația de complicitate la infracțiunea de furt calificat, pentru trei fapte comise, Viorel Truță, de asemenea acuzat de complicitate la furt calificat pentru trei fapte, dar și pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor (la percheziția făcută la locuința acestuia din loc. Lueriu, jud.Mureș, a fost găsit un pistol, neletal, marca ”Walther”, cu cinci cartușe cu glonț de cauciuc) și Dorin Socaciu pentru două fapte de furt calificat și o tentativă la infracțiunea de furt calificat.
O altă ciudățenie a acestui caz o ridică încadrarea juridică a faptelor comise de către cei trei infractori, a căror mod de comitere a faptelor – organizare, planificare, mijloace logistice folosite – indică fără nici un dubiu activitatea unui grup infracțional organizat, specializat în comiterea de furturi calificate. Dacă activitatea acestor infractori nu este specifică unui grup infracțional organizat, pe bună dreptate se pune întrebarea, atunci care este? Procurorul Bălineanu este undeva acoperit de lege, o lege imperfectă, care arată că numai faptele a cărui minim special de pedeapsă este de cel puțin cinci ani în cazul comiterii unor infracțiuni, de către mai multe persoane poate fi încadrat juridic ca acțiune a unui grup infracțional organizat.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 39/2003, grupul infracțional organizat este grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi. Nu este cazul în situația de față.
Toți trei sunt recidiviști
Toți cei trei infractori au în spate condamnări pentru fapte similare. Dorin Socaciu, în vârstă de 48 de ani, a fost condamnat între anii 1997-2008 la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și furt calificat, fiind eliberat condiționt la 24.09.2008. Conform aprecierii procurorului acesta ”a dat dovadă de indiferență față de valorile sociale protejate de legea penală și de specializare infracțională, neavând valorile interne necesare pentru a-i cenzura impulsul infracțional”.
Ferencz Menyhart, în vârstă de 44 de ani, este juniorul grupului. El a fost condamnat la 9 ani închisoare în anul 2002 pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată și în anul 2004 la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru complicitate la furt calificat, fiind eliberat condiționat la data de 19.12.2008. De asemenea a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea de infracțiuni contra patrimoniului. Potrivit caracterizării procurorului, acesta a dat ”dovadă de indiferență față de valorile sociale…”, iar faptul că a fost condamnat și pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie calificată, demonstrează faptul că ”…este capabil să apeleze la violențe în scopul însușirii pe nedrept a unui bun sau pentru a-și asigura scăparea”.
Viorel Truță, decanul de vârstă al grupului este în vârstă de 51 de ani și este ”recidivist postcondamnatoriu”. Trecutul infracțional al acestuia este bogat. Începând cu anul 1994, el a fost condamnat la pedepse cu închisoarea sau amendă pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizare a infractorului, furt calificat, vătămare corporală din culpă, înșelăciune, vătămare corporală și tentativă la tâlhărie calificată. A fost eliberat condiționat la 21.11.2017, având 505 zile rest rămase de executat. În situția lui Truță, având în vedere că fapta ce face obiectul anchetei s-a consumat anterior considerării ca executare a pedepsei, se reține în cauză incidența disp.art.41 alin.(1)C.pen. referitoare la starea de recidivă postcondamnatorie. Și în cazul lui Truță, procurorul apreciază că deși a fost condamnat de mai multe ori pentru infracțuni contra patrimoniului, acesta nu a înțeles ”să se îndrepte și să adopte un comportament social dezirabil”.
Cu toate probele covârșitoare, care demonstrează fără nici un dubiu săvârșirea faptelor de care sunt acuzați, cei trei infractorii nu au recunoscut faptele, optând să uzeze de dreptul la tăcere pe durata procesului penal.
Abținerile au dus la eliberarea infractorilor din arest
Ancheta procurorului Bălineanu, care a coordonat echipa BIC din cadrul Poliției Bistrița, nu a avut un curs ușor. Primul hop l-a constituit faptul că la data de 21.03.2019, Judecătoria Bistrița prelungește arestarea preventivă pentru încă 30 de zile, se depune din nou contestație, normal, dar la tribunal, judecătorul căruia i-a căzut judecarea contestației, la data de 29.03. 2019, Mircea Cristian Chișbora, a formulat o cerere de abținere, situație care a impus amânarea cauzei pentru data de 02 aprilie 2019. Pe 1 aprilie 2019, a fost admisă cererea formulată de judecătorul Chișbora și s-a amânat judecarea contestației la arestarea preventivă în data de 8.04.2019.
Decizia judecătorului Chișbora de a formula o cerere de abținere la judecarea contestației pare de neînțeles și ridică mari semne de întrebare privind motivele care au generat decizia judecătorului. Este ciudat faptul că s-a păstrat tăcere asupra motivelor care au generat gestul judecătorului. Ascunzând adevărul privind motivele abținerii, conducerea Tribunalului Bistrița-Năsăud nu a făcut decât să alimenteze diverse teorii ale conspirației.
În lipsa unei poziții privind motivele pentru care judecătorul Chișbora a formulat cererea de abținere, la acel moment s-au putut face doar speculații. I-a anchetat pe vremea când era procuror, îi cunoaște, are o relație cu aceștia, s-a pronunțat într-o ședință anterioară pe speța în cauză?
Din surse deschise, aflăm că judecătorul Chișbora nu este la primul gest de acest fel, respectiv formularea unei cereri de abținere. În 2018, într-o altă speță, o cerere de eliberare condiționată a unui condamnat, Leon Ceteraș, acesta s-a abținut, formulând o cerere în acest sens, admisă de instanță.
Mircea Cristian Chișbora a fost inițial procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, ulterior a ajuns judecător la aceeași instanță, iar în prezent este judecător la Secția Penală a Tribunalului Bistrița-Năsăud. În calitate de judecător, îl regăsim printre semnatari apelului de susținere a torționarului comunist, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr.
Punerea în libertate a celor trei inculpați – Menyhart, Socaciu și Truță – nu s-a făcut într-un mod transparent, în urma unei decizii luate de o instanță de judecată, sub motivarea că aceștia nu prezintă pericol social și pot fi puși în libertate. Lucrurile au fost manevrate în așa fel încât acestora le-a expirat mandatul de arestare preventivă și în fața unei asemenea situații judecătorul a fost obligat să-i pună în libertate fără luarea unei măsuri preventive în ceea ce-i privește, arest la domiciliu sau control judiciar. Se pare că nici procurorul nu a fost deranjat de punerea în libertate a celor trei, sens în care nu a înaintate nici o contestație.
La data de 18.06.2019, prin Încheirea penală nr.640/CP/2019, Judecătoria Bistrița scoate dosarul de pe rol și îl trimite la Tribunalul BN, pentru a proceda la desemnarea altei instanțe de judecată. Pe repede înainte, în aceeași zi, un judecător decide că sunt întemeiate cerererile de abținere în cauză formulate de judecătorii Vîntu Ana-Maria – vicepreședinte la Judecătoria Bistrița, și Croitoru Cătălin – președinte la aceeași instanță, și drept urmare desemnează Judecătoria Beclean ca instanță competentă să soluționeze cauza, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive (arestarea preventivă) privindu-i pe cei trei inculpați. Decizia a fost pronunțată în camera de consiliu, fără cale de atac.
Hățișurile legilor penale
La data de 21.06.2019/09.00, un magistrat de la Judecătoria Beclean a respins, inițial ca neîntemeiată, excepția nelegalei desemnări a judecătorului de cameră preliminară pentru a soluționa verificarea din oficiu a măsurilor preventive, excepție invocată de inculpați prin apărătorul ales, dar a admis o altă excepție invocată de inculpați și “ca urmare în baza disp. art.207 alin. 1 și 2 din Cpp, astfel cum a fost înterpretate prin Decizia în interesul legii nr.16/2018 a Î.C.C.J, constată că se află în imposibilitatea de a verifica din oficiu legalitatea și temeinicia măsurilor arestării preventive luate prin Încheierea penală nr.41/JDL/2019 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Bistrița. Cu drept de contestație în 48 de ore de la pronunțare”.
A fost depusă o contestație de către un procuror din Beclean, care este judecată la orele în seara aceleiași zile de către Tribunalul BN, unde judecătorul a respins toate excepțiile invocate și a admis ca fiind întemeiată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, împotriva încheierii penale a Judecătoriei Beclean și a desființat în întregime hotărârea atacată și a dispus rejudecarea cauzei de către judecătorul care a pronunțat-o.
Aici suntem datori cu o mică explicație a conținutului art. 207 alin. 1 și 2 Cpp, invocat ca excepție de către inculpați, referitor la verificarea masurilor preventive în procedura de cameră preliminară. Alin.1 prevede ca în situația în care procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului față de care s-a dispus o măsura preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. La alin. 2 se specifică că în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
Manevra prin care cei trei inculpați au fost puși în libertate este finalizată în aceeași zi, la orele 23.00, cu oră înaintea expirării arestului preventiv. Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Beclean constată, în temeiul art. 241 alin. 1 lit. a Cpp, încetarea de drept măsurile arestării preventive și în consecință a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților Ferencz Menyhar, Viorel Truță și Dorin Socaciu. Decizie nu a mai fost contestată în limita termenului de 48 de ore de la comunicare de către procuror. Era undeva și normal, se apropia sfîrșitul lunii iunie, iar Justița se pregătea de intrarea în vacanță.
