Curtea Constituţională a Românie a decis să respingă excepţiile de neconstituţionalitate invocate de fostul poliţist bistriţean Leon Cloşcă, dar şi de fostul procuror DNA Emilian Eva. Cei doi formulat sesizări la adresa CCR-ului cu privire la sintagma din legislaţie „efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ” pe care o consideră contrară principiului legalităţii incriminării, al securităţii raporturilor juridice, al calităţii legii şi al libertăţii individuale.
Luptă pentru dreptate şi drepturi încălcate
Conform celor sesizate de fostul poliţist de la Năsăud şi a procurorului DNA Iaşi, prevederile criticate de aceştia în raport cu cele menţionate mai sus sunt neconstituţionale.
„Se susţine că sintagma „acte de comerţ” nu corespunde cerinţelor de accesibilitate şi previzibilitate, întrucât textul criticat foloseşte noţiuni care nu sunt definite nici în actul normativ în care se regăseşte incriminare, nici în alt act normativ, chiar de forţă juridică. (…)Textul legal criticat nu poate corespunde cerinţelor principiului legalităţii incriminării şi pedepsei” constată CCR din cele semnalate de Cloşcă şi Eva.
Cei doi au încercat să arate CCR-ului că legea ambiguă se bate cap în cap
„În reglementarea actuală, efectuarea de acte de comerţ incompatibile cu funcţia este sancţionată ca abatere disciplinară conform articolului 99 din Legea 303/2004 cu referire la articolul 8 din acelaşi act normativ şi articolul 102 din Legea 161/2003, precum şi ca infracţiune prin articolul 12 din Legea 78/200. Aşa fiind se susţine nedelimitarea ilicitului penal de cel disciplinar coroborat cu faptul că sintagma criticată şi cele două expresii care o compun nu sunt definite expres de legislaţia în vigoare, nu permit destinatarului normei să determine cauzele de aplicare şi comportamentul” ce trebuie adoptat pentru a nu intra în conflict cu această dispoziţie”, se mai arată în consemnările CCR.
Adică, cei doi Leon Cloşcă şi Emilia Eva au încercat să arate că textul de lege este atât de ambiguu încât nu se poate delimita ce ai voie, ce ţi se interzice şi în caz că ai încălcat legea dacă vei fi supus unei sancţiuni disciplinare sau încadrat la faptă penală.
Paralela dintre dosare
De ce apar amândoi pe decizia CCR? Ei bine, deşi au formulat excepţia de neconstituţionalitate separat şi din diferite colţuri ale ţării, argumentele invocate de aceştia sunt similare. Astfel cele două cereri au fost soluţionate împreună.
În concret, în cazul fostului procuror renumit de la DNA Iaşi, Emilian Eva este vorba despre un comerţ cu opere de artă: tablouri valoroase. A tranzacţionat tablouriîn valoare de 300.000 de euro
După moartea tatălui său relaţiile cu medicul ieşean au continuat, iar acesta i-a dat şpagă procurorului sub formă de opere deartă. Foştii colegi de la DNA, care îl achetează acum pe Eva, susţin că, în intervalul noiembrie2014 – iunie 2015, acesta a tranzacţionat nu mai puţin de 200 de picturi, cu o valoare de piaţă de aproximativ 300.000 de euro, deşi calitatea de magistrat este incompatibilă cu efectuarea actelor de comerţ.
Principaliifurnizori în afacerile derulate de Eva ar fi,conform aceloraşi surse, Dan Nicolae Tesloianu,doctor în cadrul SpitaluluiJudeţean„Sfântul Spiridon” din Iaşi şi cunoscut colecţionar de artă din oraş, precum şi Gabor Tegzes,samsar de opere de artă, care-şi desfăşoarăactivitatea preponderent în zona Transilvaniei.
Fostul procuror a fost arestat preventivîntre lunile iulie şi octombrie în acestdosar, iar acum este judecat în stare de libertate.
La fostul şef de la Poliţa Năsăud, Leon Anton lucrurile sunt mult mai simple. Procurorii îl acuză că îşi ajuta părinţi la Păstrăvăria Strâmba, faptă ce realmente putea fi considerată maxim o abatere disciplinară.
„Cloşcă Leon Anton a condus efectiv activitatea de producţie şi de comerţ a unei păstrăvării din localitatea Ilva Mică, judeţul Bistriţa-Năsăud care este înregistrată pe Cloşcă Costănuţ, tatăl ofiţerului.
Astfel, ofiţerul a procurat dotări materiale necesare păstrăvăriei, a dispus şi organizat efectuarea unor lucrări de construcţii, necesare pentru această activitate economică, a cumpărat produse de medicină veterinară, îngrijindu-se inclusiv de întocmirea facturilor aferente acestor produse şi a cumpărat hrană pentru peşti” arată procurorii de la DNA Cluj.
Cu toate acestea, pe cât de pompos arată rechizitoriul, fapta e similară cu cea în care un funcţionar public merge la magazin să cumpere pâine pentru restaurantul deţinut de mama acestuia. Ba mai mult, dacă vede că acel local are un geam spart, i-l schimbă el şi nu patroana.
S-au luptat cu morile de vânt
Cu toate acestea, Curtea Constituţională a României a decis să respingă cererile de excepţie a neconstituţionalităţii sintagmei respective.
„Cu privire la înţelesul sintagmei „operaţiuni financiare, ca acte de comerţ”, Curtea constată că, dimpotrivă, formularea, deşi generică, nu conţine nici o doză de imprevizibilitate. Înglobând toate elementele necesare pentru identificarea existenţei infracţiunii într-o speţă sau alta, destinatarul normei penale de incriminare, chiar dacă nu este circumstanţiat, are posibilitatea să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea ei şi îşi poate adapta conduita în mod corespunzător.(…)în Statutul Poliţistului acestuia îi este interzis în mod expres „să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ, ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar”. (…)Curtea Constituţională, în numele legii decide: respinge ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilian Eva şi Cloşcă Leon Anton” se arată în decizia CCR.
Victorie pe alt plan
În altă ordine de idei, Curtea Constituţională a României a decis în această lună că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate. Explicaţia apare în motivarea deciziei luate de judecătorii Curţii Constituţionale, care s-au pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate depuse de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, privind abuzul în serviciu.
„Curtea a considerat că delimitarea dintre diferitele forme de răspundere juridică şi răspunderea penală nu poate avea drept unic criteriu tipul actului normativ încălcat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv un act de reglementare primară (lege sau ordonanţă a Guvernului) sau un act normativ administrativ, ci, dimpotrivă, reţinând posibilitatea ca în cazul săvârşirii unei fapte prin încălcarea unei legi sau ordonanţe a Guvernului să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât şi alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă, Curtea a reţinut, drept criteriu suplimentar, gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale, respectiv necesitatea existenţei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite gravităţi a vătămării a drepturilor sau intereselor legitime rezultate din comiterea faptei”, arată judecătorii CCR în motivare.
Plecând de la premisa că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului Curtea a reţinut că nu are competenţa de a se implica în domeniul legiferării şi al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competenţa acestei autorităţi constituţionale.
Acest lucru poate schimba soarta inculpaţilor din dosarul IPJ Gate considerabil. Spre exemplu, fostului ofiţer de la Năsăud, Leon Cloşcă, procurorii i-au imputat 18 acte materiale în care s-ar fi presupus că ar fi comis abuz în serviciu. Odată ce se va stabili pragul minim de încadrare a faptei, acesta va putea demonta acuzaţia întru-totul la Tribunalul Maramureş.
Deci cu alte cuvinte, cand ajungi sa lucrezi ca politzist, procuror, judecator, sau alte functii de fortza publica, trebuie sa ” divortzezi ” absolut de familia de care apartii, sa nu mai faci absolut nimic altceva inafara serviciului si zi si noapte, sa te complaci in salariul pe care-l primesti , sa te dedici activitatii profesionale , ascultand si „valsand ” bine-nteles dupa melodiile cantate si transmise la ” patifonul politic al timpului ” in care actionezi … Altfel, ai „dato-n bara ” ! ( Desi intre salariul unui politist si al unui magistrat, este un raport de 1 la 4-5 … poate si mai mult, desi greul in lupta contra hotilor, talharilor, criminalilor si al celor care pertuba grav ordine si siguranta publica o face politia si armata – adica cei cu pusca-n mana si nu magistratii, care nu fac altceva, decat lucreaza in niste dosare deja „incepute ” de politie, cu infractorii prinsi si bagati la zdup, iar pentru cercetari si judecata, infractorii sunt bine incatusati si escortati tot de … politisti si care au doar 1/4 din salariile pe care le au magistratii ) .
Acuma, depinde cum interpretam, care dintre ei sunt mai mult ori mai putin agreati politic cu sau fara „clop pe cap ” si daca nu cumva celor dintai, nu le cade ” cusma peste ochi ” … !