Dealer-ul care i-a vândut droguri traficantului Căilean, e recidivist! Tribunalul BN l-a condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare

Claudiu Alin Constantinescu, bărbatul care i-a vândut droguri lui Rareș Căilean, acesta din urmă fiind prins cu “marfa” în mașină imediat după tranzacție, a fost condamnat zilele trecute de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Asta deși bărbatul este recidivist.

Procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud au pus mâna pe Constantinescu anul trecut, la finele lunii aprilie, după ce au aflat că el este cel care i-a vândut 4 kg de substanțe psihoactive lui Rareș Căilean, într-o parcare din Turda.

Pe lângă “sare”, vindea și cocaină

În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul prietenei lui Constantinescu, imobil situat în Cluj-Napoca, procurorii bistrițeni au descoperit într-un ghiozdan ce-i aparținea bărbatului mai multe tipuri de droguri: cocaină, un amestec de cocaină cu cofeină, Tetrahydrocannabinol (THC), Alprazolam – antidepresiv, cunoscut și sub denumirea de Xanax, utilizat pentru tratamentul anxietății și care figurează pe lista drogurilor de mare risc, precum și un amestec de cocaină cu Levamisol, dar și sare de baie.

Anchetatorii au aflat că bărbatul vindea consumatorilor de droguri cocaina cu 350 – 400 lei/gram, iar sarea de baie cu 30-50 lei/gram.

„(…) s-a arătat că din declarația martorei XX rezultă următoarele: inculpatul a lăsat acest ghiozdan la locuința sa în 25.04.2022; inculpatul venea la locuința sa periodic, având în acest ghiozdan drogul de mare risc cocaină dar și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare»; atât drogul cât și substanța psihoactivă erau deja porționate în plicuri de către inculpat, însă în unele situații acesta a porționat și pus în plicuri aceste substanțe chiar la locuința martorei; inculpatul discuta telefonic cu ajutorul aplicației whatsapp cu diferite persoane cu care apoi se întâlnea fie în fața blocului unde locuiește martora, fie în alte locații din oraș și le vindea acestora drogul de mare risc cocaină cu suma de 350-400 de lei/gram și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare» cu suma de 30-50 de lei / gram; în câteva rânduri inculpatul a consumat la locuința sa drogul de risc cocaina”, au reținut procurorii în rechizitoriu.

În urma perchezițiilor, pe 30 aprilie 2022, Constantinescu a fost arestat preventiv, măsura fiind menținută și în prezent.

Nu a recunoscut traficul cu cocaină! Probele l-au contrazis

Bărbatul a fost trimis în judecată în septembrie anul trecut. În fața instanței de judecată, Constantinescu nu a recunoscut că ar fi vândut cocaină, ci doar sare. Concret, el nu a recunoscut comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, ci doar pe cea de efectuarea fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, sperând să scape cu o pedeapsă de sub 3 ani de închisoare. Numai că procurorii au avut suficiente probe la dosar care să demonstreze că turdeanul a vândut și cocaină, nu doar “sare”.

“Inculpatul a susţinut că nu se face vinovat de comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc și că doar a deținut cocaină pentru consum propriu, această susţinere este neîntemeiată, probele administrate în cauză relevând comiterea acestei infracţiuni, deşi nu şi cantitatea de drog vândută, locația exactă în care au avut loc tranzacţiile sau sumele de bani obţinute, numărul persoanelor cărora inculpatul le-a vândut droguri, respectiv numărul actelor materiale, urmând a fi reţinut un număr minim de două, aferente formei continuate a infracţiunii.

Astfel, din declarația martorei XX rezultă că aceasta l-a cunoscut pe inculpat în cursul lunii februarie 2022, după care în mod repetat, fără să poată preciza frecvența, inculpatul mergea la locuința martorei periodic, de fiecare dată având într-un ghiozdan – pe care inculpatul l-a lăsat la locuința martorei în 25.04.2022 – drogul de mare risc cocaină, dar și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare», care erau deja porționate în plicuri de către inculpat, însă în unele situații acesta a porționat și pus în plicuri aceste substanțe chiar la locuința martorei.

De asemenea, aceasta a arătat că, în timp ce se afla în locuința sa, inculpatul discuta telefonic cu ajutorul aplicației Whatsapp cu diferite persoane cu care apoi se întâlnea fie în fața blocului unde locuiește martora, fie în alte locații din oraș, și le vindea acestora drogul de mare risc cocaină cu suma de 350-400 de lei/gram și substanța cu efecte psihoactive denumită «sare» cu suma de 30-50 de lei/gram, iar în câteva rânduri inculpatul a consumat la locuința sa drogul de risc cocaină, fără ca martora să poată preciza de câte ori inculpatul a procedat în modul descris, precizând însă că a realizat natura activităţii infracţionale a inculpatului în luna aprilie.

Va fi luată în considerare declaraţia martorei, dată în faza de urmărire penală, care oferă date precise despre activitatea infracţională a inculpatului, fiind mai aproape de data săvârşirii faptelor.

Întrucât la percheziția efectuată la locuința inculpatului s-a găsit cantitatea de 34,6 grame pulbere care conținea Cocaină cu Cofeină și un cântar electronic de precizie de culoare negru cu gri, care prezenta urme de substanță albă în care s-au pus în evidență Cocaină cu Cofeină, dar și un număr mare de pliculețe din plastic cu închidere tip zip-lock (peste 100), se apreciază că cantitatea de cocaină deținută de inculpat găsită era prea mare pentru a se considera că este destinată exclusiv consumului inculpatului; de asemenea, faptul că a fost identificat un cântar și pliculețe demonstrează că inculpatul porționa cantitatea de cocaină, o ambala în pliculețe și o vindea, în cazul în care inculpatul doar ar fi consumat drogul nefiind necesar să îl ambaleze în pliculețe, sau în mai multe pliculeţe, fiind suficient unul sau două, aceste aspecte coroborându-se cu declarația martorei, care a arătat că inculpatul conversa cu diverse persoane, cărora le vindea droguri, inculpatul lăsând această cantitate în locul respectiv cu intenția de a le vinde ulterior.

În plus, întrucât martora a afirmat că Constantinescu Alin i-a spus că drogurile pe care le avea la el erau cocaină, pe care o comercializa cu suma de 350-400 RON pe gram, martora asistând la contactele video şi telefonice pe care inculpatul le avea cu cumpărătorii în vederea vânzării, declarând că acesta porţiona drogurile cu ajutorul cântarului pe care îl avea la el, sau că venea cu plicurile cu droguri gata pregătite, coroborat cu găsirea la percheziţie a cântarului menţionat, pe care au fost găsite urme de cocaină, şi a mai multor plicuri pe care au fost identificate urme de cocaină, rezultă că inculpatul a traficat cocaină.

Faptul că martora XX nu a putut preciza câte tranzacţii cu cocaină şi câte tranzacţii cu substanţe psihoactive a realizat inculpatul nu îl exonerează pe acesta de răspundere penală, prin excluderea tranzacţiilor cu cocaină.

Săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 rezultă și din convorbirile telefonice interceptate în cauză (…)”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Închisoare cu executare

Drept urmare, instanța l-a condamnat pe Constantinescu la 4 ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc și 2 ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de efectuarea fără drept de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani și 8 luni de închisoare.

Pentru aplicarea acestor pedepse, instanța a ținut cont și de evaluările efectuate de Serviciul de Probațiune din care reiese  că, Constantinescu prezintă un risc mare de comitere de infracţiuni, în condițiile în care acesta a devenit consumator de droguri începând de la vârsta de 16 ani, devenind dependent, astfel că pentru a face rost de bani pentru a-și procura substanțele interzise a început el însuși să vândă droguri. Mai mult decât atât, Constantinescu a fost condamnat, în 2019, de Tribunalul Cluj, sentință devenită definitivă în 2020 după ce s-a pronunțat și Curtea de Apel Cluj, la 1 an, 8 luni şi 20 de zile, din care a executat două treimi, el fiind eliberat în august 2020 (mare parte din pedeapsă fiind executată în arest preventiv), rămânând astfel un rest neexecutat de 114 zile, care i-a fost inclus în actuala pedeapsă (cea de 4 ani), întrucât este vorba infracțiuni concurente comise în stare de recidivă.

“La individualizarea acestor pedepse au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art.74 Cod penal, şi anume: gradul de pericol social ridicat al faptelor, în contextul în care inculpatul a traficat cocaină, drog de mare risc, într-o cantitate semnificativă, raportat la preţul acestui drog, ca şi o cantitate foarte mare de sare de baie (peste 4 kg), vândută pentru suma semnificativă de 20.000 lei, împrejurările în care acestea au fost săvârşite, conduita inculpatului, care nu a recunoscut comiterea infracţiunii de trafic de droguri, dar a recunoscut-o pe cea prev. de art.16 din Legea nr.194/2011, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege în forma cea mai favorabilă, de la data comiterii faptelor (5-12 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art.2 al.2 din Legea nr.143/2000, forma actuală prevăzând o pedeapsă de 5-15 ani închisoare, iar pentru infracţiunea prev. de art.16 din Legea nr.194/2011 pedeapsa prevăzută de lege anterior era de la 6 luni la 3 ani sau amendă, în forma actuală pedeapsa fiind de la 2 la 7 ani închisoare), cu aplicarea reducerilor şi majorărilor de pedeapsă în baza art.15 din Legea nr.143/2000, art.19 din Legea nr.682/2002, şi a art. art.41 rap. la art.43 al.5 Cod penal.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor legale ce determină reducerea limitelor de pedeapsă cu jumătate, raportat la adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Cluj din data de 13.04.2023, din care rezultă că denunţul şi declaraţia inculpatului au fost avute în vedere la formularea acuzaţiei penale şi la soluţionarea cauzei constituite ca urmare a rechizitoriului nr.278D/P/2020, având ca obiect infracţiunea de trafic de droguri de mare risc.

Raportat la faptul că starea de fapt reţinută de instanţă nu este cea relevată de către inculpat, nu s-a dat curs solicitării acestuia de a se aplica disp. art.396 al.10 Cod procedură penală (n. r . – schimbarea încadrării juridice).

De asemenea, au fost avute în vedere şi constatările şi concluziile Raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Bistrița-Năsăud, în sensul că inculpatul prezintă un risc mare de comitere de infracţiuni (…).

Astfel, în raportul menţionat se consemnează că inculpatul a debutat în consumul de cocaină de la vârsta de 16 ani, a cheltuit sume considerabile de bani pentru satisfacerea dependenţei de substanţe cu efect psihoactiv, şi nu a avut o atitudine de conformare faţă de autoritatea parentală. Chestionat fiind de către consilierul de probaţiune asupra părerii sale referitor la amploarea fenomenului infracţional legat de traficul/consumul de droguri, inculpatul a arătat se consideră o simplă parte din acest lanţ, în care sunt implicate persoane din cele mai diverse anturaje şi profesii, nedorind să divulge sursele de unde procura cantităţile considerabile de droguri, afirmând la modul general că provin în mare parte din (…). Se consemnează de asemenea că, «deşi la rândul său a oferit o cantitate mare de droguri spre vânzare, afirmă că ar resimţi revoltă şi dorinţă de răzbunare dacă, peste câţiva ani, fiicei sale minore, de care este foarte ataşat, i s-ar oferi spre consum substanţe ilicite, sens în care ia în considerare, după liberare, să renunţe în totalitate la activitatea infracţională».

Cu toate acestea, cazierul inculpatului relevă perseverenţa sa infracţională inclusiv în materie de droguri, în condiţiile în care a fost condamnat de mai multe ori, inclusiv în regim de detenţie, pentru diverse tipuri de infracţiuni, principalele fiind cele la Legea nr.143/2000 şi art.16 din Legea nr.194/2011, fiind liberat condiţionat la data de 4.08.2020, cu un rest de 114 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an, 8 luni şi 20 de zile închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr.(…)/2019 a Tribunalului Cluj, definitivă prin Decizia penală nr.(…) /2020 a Curţii de Apel Cluj, dobândind astfel statutul de recidivist.

Se va constata că infracţiunile săvârşite sunt în concurs, prev. de art.38 al.1 Cod penal, iar în baza art.39 al.1 lit.b Cod penal vor fi contopite pedepsele stabilite în cea mai grea, de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a,b,d Cod penal pe o durată de 3 ani, sporită cu 8 luni închisoare, în total 4 ani și 8 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, d Cod penal pe o durată de 3 ani, ce va fi executată de inculpat în regim de detenţie, fiind interzise totodată inculpatului drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a,b,d Cod penal, rap. la art.65 al.1 Cod penal, ca pedeapsă accesorie.

Conform art.399 al.1 Cod procedură penală va fi menţinută măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art.72 Cod penal va fi dedusă din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului de la data de 29.04.2022 la zi”, se arată în documentul instanței.

Sentința Tribunalului Bistrița-Năsăud nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.