„Ziua Silvicultorului” – legiferată ca zi aniversară a întregului Corp Silvic din România, prin Statutul personalului silvic, a fost iniţiată în anul 1991,în parteneriat al administraţiei silvice şi al sindicatelor din silvicultură, fiind marcată, în fiecare an, în cea de-a doua sâmbătă a lunii iunie.
Silvicultorii din Bistriţa-Năsăud vor sărbători şi ei această zi, mulţumiţi de realizările de până acum. Şi nu sunt puţine, aşa că sunt mândri de ele.

Direcţia Silvică Bistriţa este o unitate fără personalitate juridică din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva”. Unitatea a fost înfiinţată în baza Hotărârii de Guvern nr. 229/4.03.2009, prin reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare.
Direcţia are câteva atribuţii, dintre care amintim gestionarea durabilă şi unitară a fondului forestier proprietate publică a statului, aplicarea strategiei naţionale în domeniul silviculturii, apărarea şi conservarea durabilă a fondului forestier proprietate publică a statului, apărarea, dezvoltarea şi conservarea fondurilor forestiere proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau proprietate privată care sunt date în administraţie, cesionarea fondurilor de vânătoare, de pescuit în apele de munte, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor specifice fondului forestier, etc.
În noua organigramă a Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud sunt prevăzute două ocoale silvice (Bistriţa şi Beclean), un centru de fructe, o secţie de exploatare şi prelucrare a masei lemnoase şi o herghelie la Beclean.

Grijă pentru aurul verde

Potrivit specificului, Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud are grijă ca aurul verde să fie asigurat şi viabil pentru ca generaţiile viitoare să se bucure de beneficiile acestuia. Pe lângă protecţia şi paza fondului forestier de pe raza judeţului, în cadrul Direcţiei se produc foarte mulţi puieţi forestieri. Astfel, Pepiniera Heniu de la Prundu Bârgăului este specializată în producţie de puieţi răşinoase, care are în dotare solarii, sere şi instalaţii de irigat. Pepiniera Sărata este specializată în producţia de foioase (paltin de munte, cireş, frasin, tei, gorun, stejar, salcâm, etc) şi plante ornamentale (circa 31.000 de plante din specia tuia, sibiscus, molid argintiu, bucsus, varietăţi de ienuperus). În prezent se încearcă producerea de puieţi de specii de foioase care se pretează la zona de sud a judeţului, unde terenurile sunt afectate de secetă, în special puieţi de pin, salcâm, cătină, etc.

Bijuteriile bistriţene

O secţie cu care Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud se mândreşte este cea în care se confecţionează trăsuri. Secţia a primit licenţa de funcţionare în urmă cu patru ani, răstimp în care bijuteriile produse aici au luat calea spre multe judeţe ale ţării, dar au fost numeroase solicitări provenite şi din străinătate. Toate direcţiile silvice din ţară dispun de astfel de trăsuri produse în judeţul nostru, iar o parte au ajuns inclusiv în Capitală. Nu au fost uitate nici cele mai vechi, pentru care „service-ul” este asigurat de aceeaşi secţie bistriţeană. Ideea confecţionării unor astfel de trăsuri pentru agrement şi vânătoare a aparţinut fostului director al Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud, Gheorghe Ivan.

Preţul la care poate fi achiziţionată o astfel de trăsură, de circa 18.000 de lei este unul convenabil, avându-se în vedere frumuseţea şi calitatea acestor produse, ele dispunând de un sistem de frânare deosebit. Ca orice meşter de seamă, esenţa lemnoasă din care se produc aceste trăsuri nu este divulgată, secretul fiind păstrat cu străşnicie.

Caii de le Beclean, mândria judeţului

Herghelia de la Beclean, o altă secţie a Direcţiei Silvice BN, şi cu care instituţia bistriţeană se mândreşte, este unică în ţară. Herghelia de la Beclean este specializată în creşterea cailor de rasă – lipiţan şi semigreu românesc, patrimoniul conţinând 272 de exemplare, dintre care 106 sunt din rasa lipiţan şi 166 din rasa semigreu românesc. De asemenea, unitatea de la Beclean este un bun furnizor de armăsari de montă pentru staţiunile de montă din nord-vestul Transilvaniei dar şi pentru cele din alte zone ale ţării. Exemplarele din rasa lipiţan de la Herghelia Beclean au participat la diferite concursuri de atelaje, iar din 2006 organizându-se cele mai frumoase etape ale acestui concurs chiar la Beclean. Recent, s-a obţinut chiar locul I la un astfel de concurs, susţinut la Târgu-Mureş.

Servicii de înaltă calitate

Aici la Beclean, iubitorii de echitaţie pot savura clipe plăcute în compania acestor exemplare de rasă. Printre serviciile oferite de Herghelia Beclean se numără călăria pentru începători şi avansaţi, demonstraţii de dresaj şi antrenamente pentru concursuri hipice, plimbări cu trăsurile (sau cu săniile în sezonul de iarnă), turismul ecvestru, inclusiv pe trasee din parcul Naţional Munţii Rodnei. Tariful practicat pentru o plimbare pe cal este de 15/oră, dar se pot face şi abonamente, preţurile variind între 13 lei/oră pentru două zile pe săptămână şi până la 7 lei/oră pentru mai mult de 10 ore pe săptămână. Pentru o plimbare cu trăsura sau cu sania în jurul Hergheliei se plătesc 20 lei pentru o persoană, 25 lei pentru două persoane sau 30 lei pentru trei persoane. Trăsurile de care dispune Herghelia pot fi însă şi închiriate, tarifele variind între 500 şi 700 de lei, în funcţie de distanţă.

Pe lângă aceste servicii, există posibilitatea petrecerii unui sejur aici, deoarece Herghelia de la Beclean dispune şi de 20 de locuri de cazare, în regim de trei stele. Tarifele sunt deosebit de convenabile – spre exemplu, o cameră în regim single costă 55 lei/persoană/zi, o cameră dublă costă 95lei/zi, iar una cu trei paturi 120 de lei/zi.
Pentru amatorii de turism ecvestru sunt organizate trasee deosebit de atrăgătoare, dar şi locuri de cazare pe măsură la cabanele de vânătoare ale Direcţiei Silvice.
Printre cabanele pe care turiştii le au la dispoziţie, şi a căror închiriere se poate face fără dificultate, sunt cele de la Păstrăvăria Fiad, cu 19 locuri de cazare, unde preţul este de 75 lei/loc sau 1425 lei/cabană integral; la Dealul Negru un loc de cazare costă 75 de lei sau închirierea integrală a cabanei (20 de locuri) ajunge la 1500 lei; la Colibiţa (13 locuri de cazare), Coldău (8 locuri) sau Valea Secii (13 locuri), preţul locurilor de cazare variază între 40 -42 lei/loc sau 320 – 546 lei pentru închirierea integrală a cabanelor.
Cabana de la Dealul Negru rămâne una dintre cele mai atrăgătoare, datorită zonei deosebit de frumoase în care aceasta este amplasată, dar şi pentru că acolo este cea mai mare aglomeraţie de urşi din ţară. Aici există însă şi o livadă care are povestea ei. Localnicii, cu mulţi ani în urmă, înainte de a pleca în armată (băieţii) sau înainte de căsătorie aveau obiceiul de a planta un măr ori un par, ori de a altoi unul din pomii existenţi.

Liana Mureşan

1 COMENTARIU

  1. B R I C I U R I . R O – ARTICOLE BARBATESTI DE INGRIJIRE PERSONALA SI ARTICOLE DE BARBIERIT MODELAT, ARANJAT SI ARTICOLE DE PROFESIONALE DE FRIZERIE MADE IN GERMANY, SPECIAL CONCEPUTE PT BARBATI DEOARECE SE STIE… BARBATII AU PARUL Si UNGHIILE TARI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.