De sărbători se pot cumpăra produse tradiţionale

Pentru că tot vin sărbătorile, bistriţenii ar trebui să ştie că pot scăpa de stresul anumitor cumpărături făcând comenzi de la producători direct de pe meleagurile noastre.

Astfel la Runcu Salvei, se pot face comenzi de plăcinte tradiţionale de la bunicuţa cu  „mâini de aur Maria Androne”.

„Pentru prepararea „Plăcintei de la Runc” e nevoie de 500 de grame de făină, de 400 de grame de brânză de vacă, de trei linguri de brânză de oaie, un cub de drojdie, 3-4 ouă, lapte sau apă caldă, sare şi 2-3 linguri de ulei. Din făină, apă sau lapte, respectiv sare şi drojdie se face aluatul care se lasă la dospit, brânza fiind amestecată cu ouăle şi frământată separat cu puţină sare. Când plămădeala dospeşte, se pun peste brânză 2-3 linguri de plămădeală, se amestecă bine şi se lasă amestecul la căldură. După ce aluatul dospeşte, se frământă, se stropeşte cu ulei şi se frământă iar. Apoi trebuie lăsat să crească. După ce îşi dublează volumul, se face o foaie de grosimea unui deget peste care se pune brânza amestecată cu ouăle şi plămădeala. Se rulează şi se pune într-o tavă unsă şi se ţine încă un sfert de oră la dospit. Abia apoi se pune la foc în cuptorul încins până se rumeneşte. După ce se scoate din cuptor, se acoperă cu un şervet şi e lăsată o vreme aşa „ca să se ducă la Dumnezeu”. Abia apoi e tăiată şi pună se masă. Din nicio casă din Runcu Salvei, celebra plăcintă nu lipseşte de pe masă mai ales de Crăciuna”, se arată pe pagina „Produs în Bistriţa-Năsăud”.

Lavanda este o plantă aromatică cunoscută și utilizată încă din antichitate, avându-și originile în zona Mediteraneană. Se consideră că numele de Lavanda vine din latinescul “lavare” , care înseamnă a spăla sau a îmbăia, iar obiceiul romanilor de a-și parfuma băile cu această plantă confirmă acest lucru.

„Familia lui Răzvan Cerceja a decis să aducă lavanda la poalele munților Bârgăului și reușește să ne înmiresmeze tot județul. Iubitoare de soare şi căldură, planta mediteraneană s-a acomodat repede cu clima din Bârgău, iar proprietarul lanului de levănţică culege deja roadele muncii: buchețele din flori delicate, săculeți decorative umpluți cu lavandă uscată, perne „burdușite” cu planta care ne calmează și ne ajută să avem un somn odihnitor. Cultivarea lavandei poate fi o afacere pe termen lung, pentru că floarea liliachie se poate folosi în multimple scopuri: în tratarea hiperexcitabilității, migrene, insomnia, depresie, anxietate, tratamentul bilei, aritmie cardiac, oboseala, iritabilitatea psihica, reumatism, adjuvant in pneumonie și bronșită cronică”, potrivit aceluiaşi site.

Și Larisa Bancea vă poate scoate din dilema veșnică de dinaintea sărbătorilor. Aceastaa este producător de bijuterii şi decoraţiuni hand-made, din hârtie, aţă, piele, cesuri vechi şi altele.

„Spre noua pasiune au îndreptat- o un ceas vechi rămas de la tatăl ei şi un cronometru, la fel de vechi. După o muncă migăloasă, cadranele, rotiţele, cuiuţele şi liţele vechilor ceasuri îmbinate se transformă încet-încet în inele, brăţări sau coliere. La final, pentru un efect deosebit, bijuteriile sunt trecute printr-o „baie” de răşină epoxidică pentru a crea un efect tridimensional. La accesorii, Larisa Bancea e neîntrecută: poșete din piele pe care le personalizează cu pene de păun, gentuțe și portofele din pânză înflorată, curele care înveselesc orice ținută”, potrivit „Produs în Bistriţa-Năsăud”.

Pentru cei romantici, trebuie să ştie că  avem şi producători de lumânări, sub diferite forme, de la globuri, la brăduţi, steluţe, îngeraşi  şi altele. Aceştia sunt soţii Gabriel și Nela Hognogi care își pun imaginația și talentul la contribuție pentru a realiza adevărate minunății.

„Pentru sărbătorile de iarnă, Gabriel și Nela realizează lumânări în formă de brazi, pini, globouri sau steluțe. În restul anului, familia Hognogi realizează aranjamente pentru ocazii speciale”.

Tot la produse hand-made se încadrează şi Alina Vlad sau Sorana Cătescu , care produc  cercei, brățări,coliere, şi creme, spectaculoase prin simplitatea lor.

„Croșetate din macrameu, simple sau împodobite cu mărgele sau perle dau un plus de eleganță unei ținute, pot asigura un plus de răsfăț oricărei femei care le poartă. Alina Vlad adună culorile pământului, cerului, apei și focului în podoabele pe care le creează. Rezultatele sunt spectaculoase”, se arată pe site-ul „Produsîn Bistriţa-Năsăud”.

Cremele Soranei sunt 100% naturale, făcute în casă şi se adresează gravidelor, copiilor, şi tuturor. Acestea sunt pentru vergeturi, pentru celulită, răni, ten sau diverse alte probleme.

„Majoritatea uleiurilor și unturilor folosite nu sunt de pe meleaguri autohtone, însă Sorana vrea să schimbe acest lucru cu săpunurile naturale pe care le pregătește. Momentan, se folosește de proprietățile unor uleiuri și unturi aduse tocmai din India, Africa sau Asia. Pentru crème se folosește untul de shea, mango sau cacao, precum și de uleiuri de rosa mosqueta, lavandă, ylang-ylang sau macadamia. În ciuda faptului că nu conțin chimicale care să le ajute să reziste în timp – de exemplu, produsele Soranei Cătescu au termene de valabilitate cuprinse între jumătate de an și chiar un an”, se arată pe acelaşi site.

Şi Virginia Linul, artist şi creator de artă populară tradiţională, este producător al judeţului nostru, iar lucrurile pe care le face sunt deosebite.

„Ea ne spune, în fiecare zi, o poveste. O poveste a florilor și mărgelelor de pe camășile și pânzăturile înflorate îmbrăcate cu mândrie de fetele și femeile de pe Văile Sălăuței și Someșului. O poveste a penelor de păun de pe clopurile care stau cu fală pe capul fiecarui fecior gospodar din Bistrița-Năsăud, nemaivăzute și nemaiîntâlnite în niciuna din cele patru zări, unicat în lume! O poveste a podoabelor populare. O poveste a fiecărui lucru făcut cu migală de mână, așa cum se transmite din generație în generație și cum va fi dus mai departe și de acum înainte. Virginia Linul se bucură de recunoaștere națională și internațională și a acceptat demult ca numele ei să fie sinonim cu cel al județului Bistrița-Năsăud. A reușit, prin colaborările sale cu designer recunoscuți (Phillipe Guillet – colecția 100%.ro), să aducă frumusețea straielor populare pe cele mai mari scene ale modei din lume și să creeze un trend national prin Linia Tradițională. Minunatele flori cusute pe costumele populare din Bistrița-Năsăud sunt astăzi prezente, datorită Virginiei Linul, pe sacouri, fuste, rochii moderne, purtate de femeile zilelor noastre, atât ca ținute de zi, cât și ca spectaculoase vestimentații de seară.
Lucrurile făcute cu migală de mâinile Virginiei Linul și ale femeilor pe care le-a încurajat să ducă mai departe tradiția și meșteșugul din moși-strămoși pot fi admirate la muzeul personal al creatorului popular din comuna Salva”, potrivit  „Produs în Bistriţa-Năsăud”.

Tot de sărbători, gurmanzii ar trebui să ştie că la Prundu Bârgăului găsesc păstrăv afumat, iar producător este Alin Oltean.

„De departe însă cel mai special preparat pe care l-a scos la vânzare de curând este păstrăvul afumat, după o reţetă de care s-a îndrăgostit iremediabil în vizitele din Bucovina, în urmă cu câţiva ani. A „furat” meserie şi a început să-l pregătească pentru familie şi prieteni, iar mai apoi s-a gândit să transforme acest preparat într-o afacere. Particularitatea acestui proces de preparare este faptul că este afumat cu ajutorul conurilor de brad, care îi face gustul suav şi deloc pronunţat. Întreg procedeul este de durată, peştele fiind curăţat, ţinut în apă cu sare, din nou curăţat, iar mai apoi afumat câteva ore bune neapărat folosindu-se conurile de brad”, se arată pe aceeaşi pagină.

Şi pentru că sărbători fără vin şi ţuică nu prea se pot ţine, avem şi crame prin judeţ, printre care  Crama Lechinţa renumită pentru vinul bun, dar şi ţuica de Salva este renumită.

„Vinul de Lechinţa este cunoscut drept „licoarea împăraţilor” datorită faptului ca era băutura preferată a casei imperiale din Viena. În podgoria Lechinţa se produc vinuri dulci, demiseci şi seci. Majoritatea sunt albe fiindcă, până acum, zona nu a fost favorabilă vinurilor roşii, dar, datorită schimbărilor climatice, se va preta de acum încolo. Lechinţa se află la aceeaşi latitudine cu Burgundia sau Piemont. În secolele XII-XIII, localitatea a devenit celebră pentru vinul ei.

Vinuri produse: Fetească Regală, Muscat Ottonel, Riesling şi Merlot

– Fetească Regală, defineşte potenţialul oenologic al podgoriei LECHINŢA, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibru şi armonie. Datorită climatului, vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care ii conferă prospeţime şi vioiciune.

-Riesling, vin de înaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai. Conţinutul ridicat in extract şi glicerol, ii conferă catifelare şi o onctuozitate la gust. Vinul tanăr aminteşte de fanul proaspăt cosit, iar mirosul şi gustul sunt intr-o armonie perfectă, ceea ce duce la aprecierea lui de către consumatori.

-Muscat Ottonel, reprezintă vinul aromat savurat pentru aroma sa florală, datorată terpenelor, excelează prin fineţea aromelor, Muscatul Ottonel de Lechinţa, realizează arome fine şi o aciditate echilibrată care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

– Merlot – culoarea este rubinie, cu nuanțe de teracota după învechire. Aroma este delicată, ce poate fi asociată fructelor de pădure și zmeurei proaspete. Gustul vinului este suplu, proaspăt, delicat ca aciditate, plin de onctuozitate după învechire.

Ţuica din Salva este marcă înregistrată, a producătorului Ioan Angelini şi este 100% naturală.

„Țuica cu mărgele de Salva este o țuică sută la sută naturală și este un brand al singurilor producători autorizați după lege și cu antrepozit fiscal din județul Bistrița-Năsăud. Această țuică este fabricată în cazane de aramă, din moși strămoși, așa cum este obiceiul în județul Bistrița-Năsăud. Ioan Angelini nu vrea să dezvăluie niciun secret legat de procesul de fabricație, dar spune că „mărgelele fac tăria țuicii, adică, dacă țuica este sub 50 grade, nu mai face mărgică, dacă este peste 50 grade, face mărgică”. Producătorul nu folosește decât prune bistrițene, pe care le consideră cele mai potrivite pentru o țuică de calitate”, potrivit aceluiaşi site „Produs în Bistriţa-Năsăud”.