De pe urma necazului altora se poate profita! Falsi sinistrati fraieresc bistritenii

Chiar şi în mijlocul crizei, bistriţenii s-au dovedit a fi sensibili la necazul care s-a abătut asupra moldovenilor în urma furtunilor, donează în continuare din puţinul lor.
Există însă şi oameni care profită de pe urma necazului altora şi se dau drept sinistraţi. Culmea, sunt crezuţi şi de unele autorităţi locale, care fără să verifice, le acordă acestora adeverinţe, pe motiv că îi cunosc din anii trecuţi.

Judeţul Bistriţa-Năsăud, a fost întotdeauna alături de cei nevoiaşi, dacă ne amintim de anii trecuţi, când locuitorii Moldovei au mai fost puşi la o asemenea încercare. Pe lângă faptul că Primăria Bistriţa a amenajat locuri speciale pentru donaţii, celelalte instituţii ale statului, în colaborare cu primăriile din judeţ, au reuşit până acum să transporte două convoaie, – şase tir-uri – cu diverse produse necesare sinistraţilor.

În numele sărăciei

Aşa cum spune şi binecunoscutul proverb «nici o pădure nu are numai lemne drepte», nici oamenii nu sunt toţi bine intenţionaţi. În unele localităţi bistriţene, după ce s-au produs inundaţiile din Moldova, au început să bântuie persoane care susţin că vin din zonele sinistrate, deşi, culmea mai toţi românii s-au mobilizat pentru ajutorarea lor.
Informaţii de genul acesta au venit din partea locuitorilor comunei Uriu, care într-o zi, deşi era mult prea devreme pentru astfel de acţiuni, s-au trezit la poartă cu câţiva tineri ce s-au prezentat ca fiind din judeţul Botoşani, şi că au venit să ceară ajutor în numele celor afectaţi. Potrivit localnicilor, maşina cu care au tinerii au venit la Uriu era un Aro, cu numere de Botoşani. În plus, tinerii cu pricina au arătat sătenilor acte care atestau că Primăria Uriu şi-a dat acordul pentru ca ei să strângă ajutoare pentru sinistraţii din localitatea din care proveneau.
Ceea ce le-a atras atenţia oamenilor, în mod special, a fost accentul tinerilor care numai de prin Moldova nu provenea. „Moldovenii au un accent inconfundabil, însă aceşti tineri vorbeau ca pe la noi prin Ardeal”, au declarat mai mulţi locuitori din Cristeştii – Ciceului, localitate aparţinătoare comunie Uriu. Cu toate acestea, oamenii s-au lăsat impresionaţi de drama prin care trec semenii lor din Moldova şi din puţinul lor le-au dat câte ceva şi tinerilor respectivi. Aceştia, strigând din poartă în poartă şi-au umplut maşina, în mare parte, cu cereale, îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Cu toate indiciile pe care localnicii din Uriu le-au avut în sensul că „sinistraţii” nu erau din cei adevăraţi, au fost câţiva mai mult decât darnici, o dărnicie însă soră cu naivitatea. „Am dat 50 kg de porumb şi sper ca să le fie de folos acestor persoane, chiar dacă ceea ce am donat nu ajunge acolo unde s-a pretins”, ne-a declarat un sătean, culmea, parţial conştient de faptul că ar fi putut fi tras pe sfoară. Şi totuşi, a donat!

Sătenii au fost naivi, dar nici cu autoritatile nu ţi-e ruşine

Ceea ce este mai ciudat în toată această poveste, nu este naivitatea sătenilor, ci naivitatea autorităţilor locale şi mai ales a primarului comunei Uriu, Petru Şerban, care nu are ani puţini în fruntea comunităţii.
„Au fost ipoteze (n. r – că tinerii nu sunt de fapt sinistraţi), dar nu sunt certitudini. Au mai fost oameni de acolo care au venit şi în anii trecuţi, când au mai fost inundaţii, într-adevăr au venit sinistraţi şi le-am dat adeverinţe. Şi dacă au fost, într-un Aro, nu puteau strânge prea multe… câţiva saci de cereale sau ce au primit”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul Şerban. Un singur lucru nu a verificat edilul comunei – printr-un singur telefon dat la primăria din localitatea de unde pretindeau că provin tinerii, el putea să afle cu certitudine dacă „sinistraţii” erau cu adevărat sinistraţi. Primarul a mai declarat că „dacă aceşti oameni au venit cu documente de la primăriile din localităţile de unde proveneau, ce alte dovezi mai vrem?”. Partea proastă este faptul că nu prea dă bine ca un edil să îşi lase proprii cetăţeni (în fond pe cei care l-au ales în fruntea obştii) să fie înşelaţi şi furaţi pe faţă, fie şi de „câţiva saci”, pe care i-au obţinut cu sudoarea frunţii lor.
Daca suspiciunile satenilor sunt sau nu adevarate, asta nu vom sti, daca nici cei din fruntea obstii nu ne dau un raspuns concret.

Primăria a adunat ajutoare pentru moldovenii loviţi de furia naturii

Deşi şi-a dat acordul pentru ca nişte indivizi să ceară ajutorul în numele unor sinistraţi, primarul Şerban a organizat o campanie oficială de strângere de ajutoare pentru persoanele din Moldova inundată, lucru demn de laudă, de altfel.
Reprezentaţii Primăriei Uriu au bătut la uşa fiecărei case din comună şi au reuşit să colecteze alimente neperisabile (zahăr – 383 kg, orez – 174 kg, ulei – 404 l, cereale – circa 5 tone, etc.) dar şi îmbrăcăminte, încălţăminte, saltele, obiecte de tâmplărie.
La fel s-a întâmplat şi în comuna Mărişelu, unde s-au donat foarte multe alimente. Din aceste două comune au ajuns în judeţul Botoşani aproximativ cinci tone de ajutoare – un tir plin. Reprezentati ai primariei au mai precizat ca s-au donat foarte multe articole de imbracaminte, incaltaminte noi, daca este sa aratam ce s-a spus la posturile de televiziune, deci este clar ca judetul Bistrita-Nasaud s-a implicat sufleteste in aceasta actiune.

În Moldova, degringoladă mare

Leonaş Grancea, şeful Structurii locale pentru Situaţii de Urgenţă a comunei Uriu, este unul dintre cei care au fost în judeţul Botoşani. Din păcate, nu l-au impresionat doar imaginile apocaliptice de acolo, ci şi proasta organizare.
„Organizarea a fost făcută de Prefectura Bistriţa şi Prefectura Botoşani. Acolo am fost aşteptaţi de un funcţionar, dar a fost o organizare proastă. Eu am descărcat cerealele, care au fost în jur de cinci tone, cu un domn. Am descărcat în două locaţii, acestea fiind într-un cămin şi într-o sală de sport”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Leonaş Grancea.
Reprezentantul Primăriei Uriu a mai precizat că „sătenii au donat foarte multe articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte noi, dacă este să luăm de bun ce s-a spus la posturile de televiziune, deci este clar că judeţul Bistriţa-Năsăud şi oamenii din Uriu în mod special, s-au implicat sufleteşte în această acţiune”.
Pe lângă ceea ce s-a adunat din comuna Uriu şi Mărişelu, Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a mai trimis pe 12 iulie încă două tiruri cu alimente şi obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, donate de bistriţeni. Primul transport a fost trimis pe data de 6 iulie, ajutoare care au constat în materiale de construcţie.
Bistriţenii au donat şi bani, în contul deschis de Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud adunându-se peste 17.000 de lei.

Simona Moldovan