După cum era de aşteptat, România a fost sancţionată de UE cu interzicerea tranzacţionării de certificate de emisii de carbon. Chiar dacă acest lucru s-a întâmplat din cauza neconcordanţelor între două ministere (cel al Mediului şi Ministerul Economiei), vinovaţi au fost găsiţi un şef de agenţie şi adjunctul său. Rezolvarea lui Emil Boc la această problemă a fost schimbarea unor “pioni”. Pe lângă neregulile constate de raportorii europeni, suspendarea României de la tranzacţiile ce aceste certificate coincide şi cu un furt masiv de emisii de carbon raportat de Holcim.
La începutul săptămânii trecute, România a fost anunţată oficial că nu mai poate tranzacţiona certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, interdicţie care poate dura între 4 şi 6 luni de zile, în funcţie de modul în care vor remedia problema autorităţile. În loc ca reacţiile lui Emil Boc şi a ministrului Mediului, Laszlo Borbely, să fie de asumare şi îndreptare a motivelor care au dus spre această sancţiune, Boc a dat vina pe fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, iar Borbely l-a schimbat pe şeful Agenţiei de Mediu şi pe unul dintre adjuncţii lui.
"Un an de zile a blocat derularea acestor proiecte fără să facă nimic. La acea vreme, PSD – din motive înţelese numai de ei – o strategie de partid, nu au dat drumul la aceste certificate. Ministrul Mediului de atunci a fost unul din cei mai mari opozanţi ai derulării proiectului cu certificatele verzi", a explicat premierul.
Ca rezolvare, ministrul Mediului Laszlo Borbely, i-a schimbat din funcţie pe Nagy Iosif (fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului) şi pe Maria Proorocu, vicepreşedintele Agenţiei de Mediu. De asemenea, Borbely a anunţat că speră ca termenul de valabilitate al acestor certificate (2012) să fie prelungit, sperând că Rusia să cumpere certificatele României.
“Împreună cu toate ţările foste comuniste facem front comun pentru a găsi o soluţie în cadrul negocierilor internaţionale în ceea ce priveşte posibilitatea reportării acestor certificate după 2012. Şi sperăm să reuşim acest lucru”, a declarat Borbely, fără a mai specifica faptul că Rusia se numără printre statele care au un excedent de certificate de emisii de carbon.
Interesant este faptul că, în pofida faptului că statul român nu mai poate tranzacţiona aceste certificate, societăţile comerciale româneşti pot vinde certificate de CO2 pentru că s-au înregistrat de dinainte pe pieţele străine.
România nu a ştiut să spună că n-a făcut nimic
În mod normal, România ar fi trebuit să raporteze anual un inventar naţional al acestor certificate (INEGES). Acest raport a fost studiat de angajaţii Comitetului de Conformare al Protocolului de la Kyoto, care au descoperit mai multe nereguli.
Spre exemplu, în raport nu există metodele bazate pe niveluri mai înalte de estimare din anumite categorii cheie pentru calcularea emisiilor de GES, metode cerute de ghidurile de bune practici ale IPCC. De asemenea, experţii UE au depistat persistenţa mai multor subcategorii de activitate pentru care nu au fost estimate emisiile de gaze, insuficienta adecvare la circumstanţele naţionale şi la ghidurile de bune practici a informaţiilor din INEGES 2010 privind emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din folosinţa terenurilor şi silvicultură, justificarea insuficientă privind alegerea anumitor metode de selecţie a unor factori de emisie şi a unor date de activitate cuprinse în inventar precum şi necesitatea aplicării mai stricte a planului de asigurare a controlului şi evaluării calităţii în ceea ce priveşte realizarea inventarului naţional.
Trei ministri jongleză şi pasează vina
În mod normal, cei răspunzători de această situaţie ştiau că România va suporta această sancţiune înainte de anunţă oficialilor europeni.
Conform unui document obţinut de cursdeguvernare.ro, există un memorandum (datat 24 august – cu cinci zine înainte de decizia Comitetului ONU) semnat de trei miniştri – Laszlo Borbely (Mediu), Ion Ariton (Economie), Teodor Baconschi (Externe) – şi supus atenţiei premierului Emil Boc, ”numărul estimat de unităţi de reducere a emisiilor oprite de la tranzacţionare din cauza suspendării eligibilităţii” este de 100 de milioane de AAU-uri (Unităţi ale Cantităţi Atribuite), 11.993.777 de ERU (Unităţi de Reducere a Emisiilor) şi 69.934.318 de EUA (certificate de emisii de gaze cu efect de seră – GES).
În cazul AAU-urilor, ministerele estimează că România va pierde aproximativ 150 de milioane de euro, din devalorizarea certificatelor de la 5 euro la 3,5 euro pe bucată.
În cazul celor aproape 12 milioane de ERU-uri, ministerele menţionează ”penalităţi, despăgubiri, devalorizări rezultate în urma întârzierilor ce pot apărea în transferul de ERU”, însă nu se precizează sume exacte.
La cele aproape 70 de milioane de certificate pe schemele europene e tranzacţionare (EUA), cei trei miniştri iau în calcul continuarea tranzacţiilor numai pe piaţa internă. Înainte de decizia luată în 29 august, de Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU privind emisiile de gaze cu efect de seră, Guvernul ştia deja câte certificate de emisii de carbon aveau să fie suspendate României de la tranzacţionare şi estima că suspendarea va dura patru luni, septembrie-decembrie 2011. ”Din experienţa Bulgariei, ca stat membru, a cărei eligibilitate a fost suspendată, operatorii pot deschide conturi în registrele naţionale ale SM UE”, sugerează cei trei miniştri. Cei trei miniştri menţionaţi i-au înaintat lui Boc oficial în 24 august memorandumul, în condiţiile în care ei ştiau că Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto din cadrul Comitetului de Conformare al ONU (CC-EB), la reuniunea din 6-8 iunie 2011, de la Bonn, propusese suspendarea eligibilităţii României de a mai participa la mecanismele de tranzacţionare a drepturilor de emisii.
Astfel, miniştrii români erau aproape siguri că la reuniunea CC-EB din 22-27 august 2011, acest board internaţional avea să decidă aproape sigur suspendarea României de la schemele de tranzacţionare a AAU-urilor şi a celorlalte două tipuri de certificate de emisii menţionate. ”Va fi oferită doar oportunitatea unei declaraţii oficiale şi a unor clarificări pe marginea progreselor realizate şi a celei de-a doua întâmpinări scrise”, anticipau Borbely, Baconschi şi Ariton în memorandum. Practic, cele trei ministere recunosc, implicit, că Guvernul nu dispune de personal bine pregătit şi bine motivat pentru a procesa informaţiile privind mediul. O altă deficienţă rezultată din analiza guvernamentală este proasta cooperare dintre instituţiile statului implicate în gestionarea certificatelor de emisii poluante. ”Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul mai larg al prevenirii şi combaterii efectelor schimbărilor climatice, nu este o problemă exclusiv de protecţie a mediului, ci una inter-instituţională, care priveşte toate ramurile economiei naţionale”, se mai arată în memorandumul intrat în analiza lui primului-ministru Emil Boc.
Totodată, memorandumul arată că suspendarea României de la tranzacţionare a găsit instituţia competentă cu gestionarea inventarului de gaze cu efect de seră – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) – abia în cursul procedurilor de angajare a 11 persoane care să constituie un serviciu asociat Sistemului Naţional de Estimare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Iniţial, în ANPM 5 persoane aveau atribuţii specifice în acest sens.
În schimb, la Direcţia Schimbări Climatice de la Ministerul Mediului au mai fost angajate 4 persoane.
Altă Ildiko cu-aceeaşi pălărie
Până la sfârşitul lunii august, postul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) era ocupat de Nagy Iosif, numit, bineînţeles, pe criterii politice. La doar o zi după suspendarea României de pe piaţa certificatelor de emisii de carbon, piaţă pe care, oricum, statul român nu a făcut nici o tranzacţie în toţi aceşti ani, guvernanţii români au avut nevoie de un ţap ispăşitor. Astfel că l-au schimbat pe Nagy cu Abos Gabriel, din judeţul Harghita, care a ocupat până în prezent funcţia de comisar general adjunct la Garda Naţională de Mediu. Conform ultimei declaraţii de avere, Abos are trei terenuri, unul agricol, cu o suprafaţă de 1.425 mp, şi două in intravilan de 777 mp si de 600 mp, doua case (o locuinţă de 195 mp şi o casă de vacanşă de 45 mp), două maşini şi 1 milion de lei în conturile din bănci..
Cum plănuieşte Guvernul Boc să le arate europenilor că suntem “băieţi de treabă”
-1-14 setembrie 2011. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului trebuie să realizeze varianta a treia a inventarului INGES 2011.
-15 septembrie. Pregătirea vizitei de revizuire a Echipei Experţilor Revizuitori (ERT) în coordonarea Secretariatului UNFCCC (ERT) a INGES 2011 – stabilirea componenţei echipei responsabile pentru acţiune ş a regimului de de performanţă/serviciu cu caracter permanent pentru persoanele responsabile.
-26 septembrie – 1 octombrie Vizita de revizuire a echipei experţilor , pentru revizuirea în ţară a INGES 2011.
Jaf de certificate la Holcim
Anul trecut, din conturile deţinute de compania Holcim la Registrul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră au fost furate 1,6 milioane de certificate de carbon, în valoare de 15 milioane de euro. Furtul a fost realizat cu ajutorul unui virus informatic numit Nimkey, care a mai atacat diverse ţinte din sistemul bancar american. Reuters Până în momentul de faţă s-au recuperat 600.000 de certificate, restul fiind transferate într-un cont din Liechtenstein, către o companie din Italia, care are conturi de certificate CO2 în Registrele din Italia şi Marea Britanie. Ulterior, o parte dintre certificate au fost transferate către alte conturi din Cehia, Marea Britanie şi Franţa.
Răzvan Robu
