Faptul că Mario Iorgulescu a condus cu 143 de km/oră în localitate, sub influența alcoolului și a cocainei, producând un accident mortal nu este omor, a decis Inalta Curte de Justiție. Omorul presupune o acțiune îndreptată împotriva victimei, iar șoferul a acționat asupra mașinii, spun judecătorii.
Judecătoarele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea și Adriana Ispas, au explicat de ce au anulat condamnarea de aproape 14 de închisoare a lui Mario Iorgulescu pentru omor, în calea extraordinară de atac a recursului în casație:
Tânărul nu a intenționat să omoare pe cineva și nu a folosit bolidul Aston Martin ca pe un ”mijloc în scopul suprimării vieţii victimei” în noaptea de 8 septembrie 2019, când ”pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtășești, str. (…), jud. Dâmbovița, spre Clubul Nuba din Parcul Herăstrău, mun. București, unde se afla fosta sa prietenă care refuzase să plece acasă la insistențele lui, a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare (…) cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, pătrunzând pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (…), condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite”, potrivit motivării instanței.
Prin urmare, Înalta Curte, în opinie majoritară (2:1), a decis anularea verdictului definitiv de condamnare pentru omor și trimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel București pentru ucidere din culpă.
Diferența este că omorul se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar uciderea din culpă în formă agravată – de la 2 la 7 ani, potrivit Codului penal.
„Instanţele de fond şi apel au reţinut infracţiunea de omor. Infracţiunea prevăzută de art. (…) se comite, din punct de vedere al elementului material, printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă, aşa cum s-a menţionat anterior, un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (…).
Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil. „Acţiunea” autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care, din punct de vedere obiectiv şi subiectiv se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă (…)
Raportat la circumstanţele de fapt ale cauzei pendinte, infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei. Or, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel nu au relevat o asemenea împrejurare.
Iorgulescu junior nu a făcut nicio zi de pușcărie întrucât a fugit în Italia unde susține că are probleme psihice. Italia a refuzat extrădarea lui. El mai are un mandat european de arestare pe numele lui, fiind condamnat într-un alt dosar pentru sechestrare de persoane la 3 ani de închisoare.
