Grecia este la un pas de faliment, dupa ce guvernul elen a anuntat ca nu va putea plati pensiile si salariile daca nu primeste urmatoarea transa din acordul cu FMI. In plus, datoria suverana a Greciei si riscul ca aceasta sa paraseasca zona euro ridica probleme serioase pentru piata bancara europeana. Membrii FMI vor decide saptamana aceasta la Washington care este planul de atac pentru evitare unei noi crize economice mondiale.
Grecia a adoptat masuri de austeritate suplimentare pentru a se asigura ca va primi banii promisi pentru a evita intrarea in faliment luna viitoare, cand Fondul Monetar International (FMI) a avertizat ca o criza a datoriilor in Europa ar putea cauza o scadere considerabila a capitalului bancar. Guvernul grec a cazut de acord sa taie pensiile mai mari de 1200 de euro cu 20%, sa trimita 30.000 de functionari in somaj tehnic, ca alternativa la concediere, sa scada limita minima pentru plata impozitului pe venit la 5000 de euro si sa extinda impozitele pentru proprietati.
Purtatorul de cuvant al Guvernului grec, Ilias Mossialos, citat de Reuters, a declarat ca masurile luate saptamana trecuta vor face posibila indeplinirea obiectivelor din planul de austeritate pana in 2014. Noul pachet de masuri a fost conceput pentru a se asigura ca Grecia va primi cele 8 miliarde de euro de care are nevoie pentru a plati facturile, pensiile si salariile de stat in luna octombrie. Oficialii Uniunii Europene (UE) si FMI vor ajunge in Grecia abia la sfarsitul lunii septembrie, a mai anuntat Mossialos, pentru a evalua progresele planului de austeritate.
Roubini: „Sa iasa din zona euro!”
Grecia este blocata intr-un ciclu vicios de insolventa, competitivitate scazuta si stagnare profunda. Pentru a scapa din acest cerc, Grecia trebuie sa paraseasca voluntar zona euro si sa revina la drahma, a scris analistul american Nouriel Roubini in Financial Times. Principalul argument al analistului economic este faptul ca, pastrandu-si moneda euro, Grecia va stagna ani de-a randul. Nici macar o restructurare a datoriei suverane nu va salva tara. Statul elen nu poate inregistra o crestere economica daca nu este restabilita rapid competitivitatea, iar optiunile care fac posibil acest lucru implica deprecierea monedei nationale.
Slabirea brusca a monedei euro este putin probabila in contextul in care America este slab dezvoltata din punct de vedere economic, iar Germania este super competitiva. O reducere rapida a costurilor unitare ale muncii, prin reforme structurale care cresc productivitatea in conditii de salarii excesive, este la fel de putin probabila. Liderii din zona euro au respins pana acum ideea iesirii unei tari din zona euro, argumentand ca ar fi un dezastru pentru statul respectiv, dar si pentru ceilalti parteneri din uniunea monetara. Tari precum Germania, Olanda sau Finlanda, au inceput, insa, sa admita ca aceasta ar putea fi o solutie.
Roubini mai arata ca recentul acord privind datoria Greciei oferit de Europa a fost o tranzactie financiara proasta, oferind mult mai putina scutire de datorii decat are nevoie tara. Practic, scutirea reala de datorii este aproape zero. Cea mai buna alegere ar fi sa se respinga acest acord si, sub amenintarea incapacitatii de plata, sa se renegocieze un acord mai bun, crede Roubini. Cu toate acestea, chiar daca Greciei i se va acorda curand o scutire reala si semnificativa asupra datoriei publice, nu va putea reveni la o crestere daca competitivitatea nu va fi rapid restabilita. Fara o revenire la crestere economica, datoriile sale vor ramane nesustenabile. Toate optiunile ce ar putea restabili competitivitatea necesita insa deprecierea reala a monedei.
Bancile franceze sunt cu sufletul la gura
Grecia se afla in prima linie a crizei datoriilor din zona euro, care a afectat si Irlanda si Portugalia si ameninta in prezent Italia, Spania si o parte din cele mai mari banci europene, cu riscul de a arunca lumea occidentala intr-o noua criza economica. FMI a anuntat ca bancile europene au o gaura de 300 de miliarde de euro si au nevoie de o infuzie de capital pentru a se pune la adapost de pierderi semnificative. „Riscurile sunt ridicate si ramane putin timp la dispozitie pentru a aborda vulnerabilitatile care ameninta sistemul financiar global si recuperarea economica actuala”, considera FMI in raportul Asupra Stabilitatii Financiare Globale.
Oficialii arata ca guvernele europene sunt in mod serios interesate ca creasca capitalul bancilor, dupa ce, cu o luna in urma, majoritatea au ignorat apelul FMI la actiuni imediate pentru salvarea bancilor. De indata ce statele si-au aratat disponibilitatea de a asigura stabilitatea sistemului bancar, semnele progresului nu s-au lasat asteptate. Quatar negociaza cu BNP Paribas pentru a investi in cea mai mare banca franceza listata la bursa, avand discutii in acest sens si cu alte banci din Hexagon, arata surse ale Reuters.
Bancile franceze asteapta cu sufletul la gura deznodamantul in negocierile politice pentru finantarea Greciei, ale carei probleme au facut ca valoarea lor pe bursa sa scada la jumatate. Bancile franceze au cea mai mare expunere la datoriile grecesti, de peste 40 de miliarde de euro, iar BNP Paribas este pe locul I cu 5 miliarde de euro. Cea mai mare banca franceza ocupa si locul I mondial in functie de active, cu peste 2.000 de miliarde de euro.
Prioritate pentru FMI
Premierul Africii de Sud Pravin Gordham a declarat la o intalnire a statelor emergente de la Washington ca FMI a dat asigurari ca in curand va veni cu o solutie pentru criza euro. Tot la Washington vor avea loc mai multe intalniri ale sefilor financiari de la Banca Mondiala si FMI, al caror principal punct pe ordinea de zi va fi problema datoriilor din zona euro. Cea mai serioasa amenintare la adresa economiei globale este in momentul de fata presiunea asupra bancilor si a guvernelor europene.
Jim Flaherty, prim-ministrul Canadei, a declarat ca, in cazul in care Europa nu va rezolva problema datoriilor Greciei, o noua criza globala ar putea erupe. „In caz contrar, pietele ne-o vor lua inainte si vom avea de-a face cu o criza care va afecta bancile din intreaga lume, iar aceasta ar putea cauza o noua contractie a economiei reale. Deci trebuie sa rezolvam aceasta problema”, a declarat Flaherty. Acesta a adaugat ca statele europene trebuie sa fie pregatite pentru a creste fondurile pentru salvgardarea zonei euro de la 440 de miliarde la un trilion de euro.
O solutie salvatoare ar putea fi contributia economiilor emergente BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud), probabil prin cumpararea de obligatiuni, desi inca nu e clar daca acestea sunt dispuse la asemenea initiative. Acestea ar putea fi invitate, prin intermediul Fondului Monetar International, sa se alature G20 intr-un efort comun de a evita o noua criza mondiala.
Stergerea datoriilor?
Fostul director general al FMI Dominique Strauss-Kahn pledeaza pentru anularea datoriei Greciei, reprosand europenilor ca „nu isi dau seama de amploarea” crizei care zguduie intreaga zona euro, intr-un interviu acordat TF1. In ce priveste stergerea datoriei Greciei, Strauss-Kahn a raspuns: „Cam asta ar fi ideea. Vedem foarte clar ca aceasta datorie este uriasa si trebuie redusa cu orice pret”, a spus Kahn. Pentru fostul sef al FMI,”este necesar sa acceptam ca fiecare trebuie sa-si asume pierderea. Toata lumea trebuie sa si-o asume, atat statele, cat si bancile”, a insistat el. Dominique Strauss-Kahn a mai criticat incetineala cu care europenii pun in practica deciziile lor, dupa acordul de la 21 iulie asupra unui nou plan de salvare a Greciei in valoare de aproximativ 160 de miliarde euro, precizand ca „timpul economiei este mai rapid decat timpul politicii”.
Nu toti specialistii sunt la fel de ingrijorati. Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Central Europene a declarat, dupa o reuniune a ministrilor de Finante din Uniunea Europeana, care au incercat sa gaseasca solutii la criza in care se afla Grecia ca datoriile zonei euro sunt, probabil, mai mici decat cele ale marilor puteri globale. „Daca privesc spre zona euro, si spre Uniunea Europeana, situatia este mai incurajatoare decat in cazul altor economii avansate”, a spus Trichet, citat de The Economic Times. Declaratia sefului BCE vine dupa ce, la Bruxelles, secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, si ministrii de Finante din Germania si Belgia, au avut un schimb de opinii divergente legate de datoria externa a Statelor Unite, care ar „impovara intreaga lume".
Diana Gabor
