Consiliul Județean Bistrița-Năsăud este, de acum, reprezentat în Comitetul European al Regiunilor, un organism esențial pentru promovarea intereselor comunităților locale din Uniunea Europeană, informează administrația județeană.
„Obținerea unui mandat de membru permanent în acest comitet de către vicepreședintele Claudiu-Daniel Tămaș reprezintă un pas important pentru județul Bistrița-Năsăud. Astfel, Europa devine mai aproape de județul nostru, iar preocuparea noastră este să valorificăm cât mai bine oportunitățile de finanțare și colaborare la nivel european. În acest for, regiunile și orașele din Uniunea Europeană pot, de asemenea, face schimb de bune practici.
Vom fi prezenți și avem deschiderea de a învăța din experiența partenerilor noștri europeni. Ne dorim să valorificăm toate oportunitățile europene și să promovăm în județ inițiative care aduc beneficii locale concrete și dezvoltare sustenabilă”, precizează Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
„Doresc să le mulțumesc cetățenilor județului Bistrița-Năsăud pentru încredere și îi asigur că îi voi consulta și informa constant despre activitatea mea din Comitetul European al Regiunilor. Aștept cu interes să colaborez cu colegii din întreaga Europă pentru un viitor mai bun!”, a transmis Daniel Tămaș, vicepreședintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
Motto:
„Legile și instituțiile trebuie să meargă mână în mână cu progresul general al minții umane. Odată cu schimbarea circumstanțelor instituțiile trebuie să progreseze și ele pentru a ține pasul cu timpul.”
(Thomas Jefferson)
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre pentru statistică denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000 ;
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială . Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Astfel, în perioada 2014-2020, Polonia a accesat 23,6 miliarde de de euro fonduri europene pentru transporturi, în timp ce România a cerut și a obținut doar 5,5 miliarde.
Prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Asadar, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială care să asigure dezvoltarea economico- socială a țării pe bază sustenabilă.
Amintim că în anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Mai recent a fost depus la parlament un alt proiect de reorganizare administrativ-teritorială pe structura regiunilor de dezvoltare:
(vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Este nevoie doar de voință politică.