Senatorii liberali Daniel Fenechiu și Cristian Niculescu-Țâgârlaș au inițiat un proiect de lege care ar deveni „fatal” pentru organizațiile nonguvernamentale. Mai exact, organizațiile care ar vrea să atace proiecte de construcție cu probleme legale trebuie să depună o garanție de 1% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50.000 de lei, o sumă de bani de care majoritatea ONG-urilor din țară nu se poate bucura.
Pe lângă depunerea unei garanții financiare, proiectul de lege inițiat impune și alte condiții pentru ca organizațiile să poată merge în instanță. Aceste condiții includ o vechime de cel puțin doi ani și excluderea oricărei persoane din consiliul director care deține o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice, dacă asociația în cauză are ca scop sprijinirea activității acelei instituții publice.
În expunerea de motive, Daniel Fenechiu și Cristian Niculescu-Țâgârlaș susțin că o organizație poate să atace proiecte majore de miliarde de euro, plătind niște taxe infime: 20 de lei pentru acțiunea de suspendare și 50 de lei pentru acțiunea de anulare a unui act administrativ.
Daniel Fenechiu a precizat că există situații în care unele ONG-uri acționează la comanda unor interese, iar motivul pentru care atacă proiectele au ca scop blocarea lor. Senatorul liberal a mai precizat că măsura poate să deranjeze, dar este deschis pentru modificarea legii, amintind că a făcut o expunere de motiv și a explicat transparent și democratic cum vede el lucrurile.
Oana Murariu: Din start este neconstituțională
Gazeta de Cluj a luat legătura cu deputatul clujean Oana Murariu (USR), de meserie jurist, pentru a cere un punct de vedere cu privire la această lege. Parlamentarul a declarat că un astfel de proiect legislativ reprezintă o îngrădire clară a dreptului de acces la justiție și un atac categoric la democrație.
„La Senat a fost retrimis la comisii pentru că a fost mare scandal. Pur și simplu este genul acela de proiect în care spui „Doamne Ferește”, așa nu. Nu știu ce se întâmplă la PNL de vin cu asemenea proiecte, dar probabil, cum au loc discuțiile pentru rotativă, poate unii consideră că este momentul oportun să testeze reacții pe astfel de proiecte pentru că ele pur și simplu nu au cum să treacă. Nu există altă explicație logică”, a spus Oana Murariu pentru ziarul nostru.
La întrebarea ce ar putea face în cazul în care acest proiect de lege va trece, deputatul clujean a precizat că există mai multe pârghii.
„Putem să facem moțiune simplă împotriva, să facem dezbatere în Parlament, atacăm la Curtea Constituțională. Avem foarte multe pârghii și deocamdată nu m-aș agita. Mi se pare, acum, că discutăm despre asta, în loc să vorbim despre subiectele cu adevărat relevante: cine va fi noul prim-ministru, noul cabinet, care sunt intențiile Executivului și noi discutăm despre un subiect care nu are cum să treacă. Din start este neconstituțională”, a conchis Oana Murariu, deputat USR.
Oana Preda, CERE: Domnului Fenechiu nu i se pare mult suma pe care a propus-o, dar pentru organizații mai mici, suma poate să fie bugetul pentru 2 ani
Ieșim, pentru moment, din domeniul politicii și mergem în curtea celor de la CERE (Centrul de Resurse pentru participare publică), unde directorul organizației, Oana Preda, a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre acest proiect controversat.
CERE (Centrul de Resurse pentru participare publică), înființat în 2006, este orientat către grupuri civice, organizații și comunități care luptă pentru un oraș mai prietenos cu oamenii, dar și pentru decizii publice drepte, care au în centru nevoile reale ale celor pe care îi afectează în mod direct.
Directorul CERE a precizat că legea propusă de Daniel Fenechiu reduce accesul la justiție al organizațiilor nonguvernamentale.
„Sunt multe organizații care nu o să mai aibă curaj să atace legalitatea unui act administrativ de teama repercursiunilor. Pe de altă parte, pentru unii, chiar dacă ar vrea să o facă, le-ar fi mai greu sau imposibil. De exemplu, Consiliul director trebuie să fie de acord să accepte că dacă procesul va fi pierdut și vor exista prejudicii, membri vor trebui să fie responsabili personal, adică să participe cu bani să plătească prejudiciile respective. Asta în condițiile în care instanța decide, de exemplu, că o instituție publică a greșit, respectivul funcționar nu este responsabil individual. Cumva, mai este și un dezechilibru de asumare a responsabilității”, a spus Oana Preda.
Directorul CERE a vorbit și despre suma pe care ONG-urile trebuie să o plătească pentru a da în judecată un act administrativ.
„Domnului Fenechiu nu i se pare mult suma pe care a propus-o, (50.000 de lei), dar pentru organizații mai mici, suma poate să fie bugetul pentru 2 ani. Trebuie să ne gândim la ce am lucrat cu asociații mici cetățenești, niște grupuri de cetățeni, care nu ar fi avut niciodată acești bani. Abia reușeau să strângă bani pentru a plăti un avocat”, a spus Oana Preda.
Întrebată dacă argumentele aduse de Fenechiu sunt bune pentru susținerea legii, directorul CERE a spus că nu poate fi făcută o lege întreagă pentru niște excepții.
„Domnul Fenechiu nici nu vine cu niciun fel de dovezi, analize, documente care să arate lucrurile astea. El a spus că se face abuz de drept, dar nu vine cu o statistică, cu o situație, cu ceva. În același timp, nu organizația oprește un proiect, ci instanța. Și-l oprește dacă este ilegal. Sunt cazuri foarte rare în care judecătorul suspendă lucrările respective și atunci nu o face doar pentru că cineva a atacat în instanță proiectul respectiv pentru că constantă suspiciuni rezonabile cum că nu s-a respectat legea”, a mai declarat Oana Preda.
Propunerea de lege a fost depusă în noiembrie 2022
Directorul CERE a mai punctat că imediat după ce această lege a intrat în dezbatere în Parlament, peste 160 de organizații au scris inițiatorilor și au explicat de ce nu este o lege bună, dar nu le-a răspuns nimeni. Mai mult, legea a mers înainte, primind raport de admitere de la Comisia Juridică, unde Daniel Fenechiu a mai propus un amendament caracterizat de Oana Preda ca fiind „periculos.”
„Conform acestuia, organizațiile nonguvernamentale ar trebui să-și publice pe site toate sponsorizările, ceea ce ar fi în regulă, dar și toate contribuțiile pe care le primesc prin direcționarea a 3,5%, împreună cu numele persoanei care face respectiva direcționare. Numai că numele acestor persoane nu sunt cunoscute pentru că omul depune la ANAF un document prin care zice că vrea să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit, iar organizația primește un cont niște bani, o sumă totală, fără să știe numele persoanelor respective. Nici măcar nu am avea cum să facem acest lucru”, a spus Oana Preda.
Întrebată ce va face dacă va primi undă verde de la Senat, directorul CERE a spus că va urmări parcursul legislativ și va încerca să convingă comisiile din Camera Deputaților să nu voteze o astfel de lege.
„În cele din urmă, dacă se va adopta, sperăm să fie sesizată Curtea Constituțională. Dacă trece mai departe o să cerem lui Iohannis să nu promulge, iar între timp o să ne adresăm instituțiilor europene să trimită semnalul lor către România în privința asta”, a conchis Oana Preda, directorul CERE.
