Danga-langa în procesul Primăriei Bistrița vs ASAS pentru terenurile din Stațiunea Pomicolă! ADS, chemată în judecată

Procesul cu privire la terenurile revendicate în perimetrul Stațiunii de cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistrița înaintează extrem de greu din cauza lipsei expertize judiciare dispusă de instanță în dosar, încă din luna februarie a acestui an. Între timp, Gabriela Breșfelean, intervenient în dosar, a depus o cerere de chemare în judecată a ADS.

În dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Cluj în care Primăria Bistrița se luptă cu Guvernul României, dar mai ales cu Academia de Științe Agricole şi Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu Şişeşti” pentru terenurile din Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) pretinse de moștenitorii foștilor proprietari, se bate pasul pe loc. Totul din cauza unei expertize care nu mai apare și care trebuie să lămurească anumite aspecte care se pare că nu au fost clare în prima expertiză întocmită în dosar. Cum primul expert a fost nevoit să se retragă din motive de sănătate se pare, instanța a numit un nou expert care să întocmească documentele care să lămurească situația.

Potrivit documentelor de la dosarul cauzei, expertiza a fost demarată undeva prin luna iunie, însă până la această dată ea nu este finalizată pentru a ajunge pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj.

Concluziile primei expertize

În prima expertiză întocmită și depusă la dosar, expertul a ajuns la următoarele concluzii:

“Terenurile din anexa la Hotărârea Comisiei Județene Bistrița-Năsăud nr. 825/2007, respectiv anexa 29 a acestei hotărâri, se suprapun cu terenurile din anexa 3.30 la Legea nr. 45/2009, ÎN TOTALITATE (n. r. – majusculele ne aparțin).

1. Face obiectul prezentului raport d expertiză tehnică judiciară suprafața de 37,788 ha teren, conform obiectivelor cerute de reclamantă; terenul face parte din suprafața totală de 151,3507 ha teren identificat în anexa 3.30 la Legea nr. 45/2009 cu modificările și completările ulterioare;
2. Imobilul teren ce face obiectul dosarului este situat pe teritoriul administrativ al Municipiului Bistrița, în extravilanul localității;
3. Terenul este cuprins ÎN PERMIETRUL ACTUAL al Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița (…)
4. Imobilul teren revendicat SE IDENTIFICĂ CU DATE DE CARTE FUNCIARĂ:
5. Nr. topo. 5978/5/b, în suprafață de 7231 mp, ram de cultură rit, înscris în CF 75818 (nr. cf vechi 3431) Bistrița proprietate a lui Gergely Etelka drept de proprietate dobândit prin convenție în anul 1943; suprafața validată anexa 3.30 legea 45/2009 = 0,72 ha;
6. Nr. topo 6249, 6250, 6251, 6252, 6253/2, 6253/2 în suprafață totală de 113.254 mp, ram de cultură rit, înscrise în CF nr. vechi 1492 Bistrița proprietate a lui Bita Vasile drept de proprietate dobândit prin cumpărare anul 1939; suprafață validată din anexa 3.30 la Legea 45/2009 = 6 ha;
7. Nr. topo 6040, 6041, 6042, 6043, 6044, 6045, 6046, 6047/2, 6047/1, 6048/1, 6048/2, 6049, 6050, 6052, 6038, 6039, 6035/2, 6036, 6037, 6028/2, 6028/5, 6056/2, 6057, 6058/2, în suprafață totală înscrisă 45,67 ha, validată de 15,96 ha ram de cultură arător, rit, pășune, înscrise în CF vechi nr. 99 Bistrița proprietate a lui Stamboli SA cu titlu de cumpărare anul 1933, provenite din CF 4362, 1402, 2559, 2849, 1403; suprafața validată din anexa 3.30 la Legea 45/2009 = 13,84 ha;
8. Nr. topo 6245/6, 6244/1, 6245/5/a, în suprafață de 6,83 ha, ram de cultură finaț, înscrise în CF vechi nr. 31 Bistrița, proprietate a lui SkibniewskiVladislau drept de proprietate dobândit prin cumpărare anul 1940; suprafață validată anexa 3.30 Legea 45/2009 = 5,59 ha;
9. Nr. topo 6030, 6031, 6032, 6033, 6034, în suprafață de 13,48 ha, ram de cultură rit, arător, înscrise în CF vechi nr. 240 Bistrița proprietate a soției lui Schneider Ioan, născută Penteker Maria drept de proprietate dobândit moștenire anul 1933; suprafața validată anexa 3.30 la Legea 45/2009 = 11,6 ha.
10. – Actual aceste imobile sunt ocupate de teren agricole, drumuri de acces, construcții specific activității unei stațiuni pomicole;
11. Imobilele în cauză au primit date de identificare de cadastru tarla și parcelă atribuite în timp de către OCPI Bistrița-Năsăud (…);”, a arătat expertul judiciar.

ASAS a contestat

De cealaltă parte, Academia de Științe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” a susținutraportul de expertiză nu ar fi complet, astfel că a cerut completarea acestuia.

“Conform obiectivului stabilit de instanță, expertul avea obligația să stabilească dacă suprafețele de teren din anexa 29 a Hotărârii Comisiei Juridice Județene Bistrița-Năsăud nr. 825/2007 se suprapun cu terenurile din Anexa nr, 3.30 la Legea nr .45/2009, și dacă urmând a avea în vedere toate documentele de carte funciară relevante, și dacă aceste identificări sunt în concordanță cu înscrierile de carte funciară.

Din punctul nostru de vedere dl expert nu a răspuns obiectivului stabilit de instanță și nici obiecțiunilor formulate de MADR, raportul de expertiză nu conține coordonate cadastrale și nici planuri parcelare din care să reiasă suprapunerile stabilite de instanță prin obiectivul expertizei. Aceasta în condițiile în care identificările terenului în Anexa 3.30 din Legea nr 45/2009 sunt făcute pe tarla și parcelă, iar identificările din cartea funciară, anexate raportului de expertiză, sunt pe nr. topo.

În condițiile în care expertiza nu conține planuri parcelare în care să apară evidențiate tarlalele și parcelele astfel cum sunt identificate în Anexa 3.30 a Legii nr. 45, pe aceste planuri urmând a fi suprapuse nr. topo din cartea funciară, apreciem că nu se poate stabili cu exactitate suprapunerea celor două suprafețe de teren”, a arătat ASAS în documentul depus la dosar.

Așa cum am precizat mai sus, primul expert a fost nevoit să se retragă din motive de sănătate se pare, iar, la cererea Gabrielei Breșfelean, intervenient în dosar, instanța a numit un nou expert care să întocmească documentele care să lămurească situația. Acesta a demarat efectuarea expertizei în luna iunie, însă documentația se lasă încă așteptată.

Se cere chemarea în judecată a ADS

La unul dintre termenele de judecată, care a avut loc în luna septembrie, Gabriela Breșfeleana cerut instanței chemarea în judecată a Agenției Domeniilor Statului.

“Până la această dată nu am fost puși în posesie cei înscriși pe Anexa 29 prin Hotărârea 825/2007 a Comisiei Județene Bistrița-Năsăud, este o consecință a faptului că ANRP și ADS nu au demarat procedura prevăzută de art. 6 alineat 5 și art. 9 din Legea 165/2013. În Decizia civilă nr. 9504/2014 a Curții de Apel Cluj «noul act normativ (n.n. Legea 165/2013) reglementează procedura trecerii bunurilor mobile din domeniul public în cel privat», inițiativa desfășurării procedurilor legale necesare schimbării regimului juridic revine ADS-ului și ANRP-ului prin excluderea competenței altor instituții.

Prin Hotărârea nr. 825/2007 a Comisiei Județene Bistrița-Năsăud a fost validată Anexa nr. 29 Bistrița – pentru suprafața de 119 ha și Anexa nr. 29 Slătinița pentru suprafața de 33.01 ha, teren agricol, în favoarea persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiurile legilor funciare, adică persoanelor al căror amplasament a fost și este în perimetrul administrat de SCDP Bistrița. Această hotărâre a făcut obiectul controlului instanțelor judecătorești și a fost menținută prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile: Sentința Civilă nr. 7275/2009, definitivă și irevocabilă, pronunțată în Dosarul Civil nr. 3980/190/2009 al Judecătoriei Bistrița cu privire la suprafața de 116 ha teren agricol Bistrița și 33,01 ha teren agricol Slătinița. (…)

Decizia 541 din 12.07.2016 a Curții Constituționale menține Hotărârea 825 din 09.11.2007 a Comisiei Județene pentru Stabilirea dreptului de Proprietate asupra terenurilor Bistrița-Năsăud prin Decizia Civilă 153/R/2010, irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud secția Civilă, în dosarul 3980/190/2009”, arată Gabriela Breșfelean în cererea de chemare în judecată a ADS.

Bistrițeanca reiterează și prevederile Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea ASAS, care stipula faptul că terenurile aflate în administrarea unităților și instituțiilor de cercetare nu pot fi scoase din domeniul public, lege care a fost modificată în 2011 prin legea nr. 72 și care arată că de la respectiva procedură sunt exceptate terenurile care au fost retrocedate. Numai că, mai arată Gabriela Breșfelean, legiuitorul nu a definit și stabilit în noua lege care este suprafața indispensabilă cercetării.

Aceasta mai precizează că investițiile făcute de SCDP pe terenurile revendicate de moștenitorii foștilor proprietari au fost recuperate de-a lungul anilor și mai mult decât atât, foștilor proprietari nu li s-a plătit nici măcar un leu, iar în anii în care li s-au acordat dividende, acestea au fost în produse de cea mai proastă calitate.

“Se invocă tot timpul că proprietatea publică este inalienabilă etc., dar dreptul nostru cum este? Aceste caractere specifice ale dreptului de proprietate nu justifică ocrotirea preferențială a acestui drept în raport cu dreptul de proprietate privată, ambele fiind garantate și ocrotite de lege, conform alineatului 2 și articolului 136 din Constituția României. (…) Când rudelor noastre le-au fost luate terenurile, cine a avizat deposedarea? Toate bunurile au fost luate în 24 de ore fiind vorba de livezi cu pomi fructiferi, depozite, clădiri, unelte și utilaje agricole, animale, fiind amenințați cu trimiterea la munca forțată la canal.

Vă întreb de ce nu se respectă hotărârile judecătorești definitive și irevocabile și, mai mult, Decizia Curții Constituționale, pentru că decizia CCR a fost comunicată Guvernului și Avocatului Poporului”, a mai menționat Gabriela Breșfelean.