Dana Gîrbovan dezvăluie manipularea tăierii pensiilor speciale

Parlamentul a votat săptămâna aceasta eliminarea pensiilor speciale ale magistraților iar aproximativ 9.000 de pensii speciale au fost tăiate. Proiectul de lege a primit 247 de voturi în favoare și 21 de abțineri și în zilele următoare va merge la promulgare către președintele Klaus Iohannis. Greva magistraților clujeni a încetat odată cu votarea proiectului de lege dar cu toate acestea au apărut în mediul online o serie de mesaje de nemulțumire și protest, împotriva discursurilor manipulatoare despre tărierea pensiilor speciale.

Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au protestat timp de câteva zile înainte de întâlnirea decizională a Parlamentarilor. Procurorii celor trei instanțe din Cluj, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj şi Judecătoria Cluj-Napoca și-au suspendat activitatea în perioada 22-28 ianuarie ca semn de protest faţă de proiectul de lege, din acest motiv au fost sute de dosare amânate. Cu toate acestea, împotrivirea cu privire la tăierea pensiilor speciale a fost în zadar, deoarece în sesiunea extraordinară de marți, deputații au votat în număr de 247 de voturi în favoare și 21 de abțineri, proiectul de lege inițiat de PNL.

Dana Gîrbovan expune nemulțumirile magistraților

Judecatoarea Dana Girbovan și presedintă a Uniunii Nationale a Judecatorilor din România cu puțin înainte de aprobarea eliminării pensiiilor speciale, a publicat o postare pe Facebook-ul ei personal, unde și-a expus nemulțumirile și părerea auspra acestei decizii, aducând totodată acuzații Guvernului Orban. Ceea ce a ținut să transmită doamna Dana Gîrbovan este faptul că eliminarea pensiilor speciale nu ar rezolva problemele bugetului întrucât cele mai multe pensii le primesc foștii angajați ai Serviciului Roman de Informații, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Apararii Nationale. Totodată tăierea pensiilor riscă că cadă din nou la Curtea Constitutionala, avand in vedere jurisprudenta CCR din ultimele doua decenii și anume, Decizia CCR nr. 873/2010.

Un alt argument este elementul de manipulare manifestat în discursul parlamentarilor dar și cel de noutate al magistraților care se află în tabăra pro-pensii. Dana Gîrbovan fiind o expertă a dosarelor din dreptul muncii spune că din cauza acestei măsuri, s-ar crea la nivelul caselor de pensii un haos total deoarece, acestea ar fi obligate să își recalculeze un număr extrem de mare de pensii, pentru a fi în acord cu noua legislație. Lucru care s-a întâmplat în 2010, cand guvernul Emil Boc a eliminat pensiile de serviciu.

Ca ultim element pe care Dana Gîrbovan îl sublinează, se numără faptul că eliminarea pensiilor speciale ar bloca nu doar casele de pensii dar și magistratura însăși, domeniul devenind prin urmare neatractiv pentru absolvenții Facultăților de Drept.

Argumentele prezentate în postarea Danei Gîrbovan

„Discursul politic pe tema pensiilor de serviciu este unul demagogic și manipulator. Discuțiile din spațiul public vizând eliminarea pensiilor de serviciu se poarta asemenea celor ce au vizat abrogarea recursului compensatoriu. Și într-un caz, și în altul, populismul a omorât orice șansă la o dezbatere rațională care să permită găsirea unor soluții practice reale la problemele ridicate în societate.

Abrogarea recursului compensatoriu a dat cetățenilor un fals sentiment de siguranță, în condițiile în care recidiva este în continuare mare. Și azi sunt eliberați din penitenciare infractori care recidivează, atâta doar că nu mai exista expunere și interes mediatic pentru problema. În schimb, exista la CEDO un număr foarte mare de litigii, deocamdată suspendate, care privesc Statul Roman și condițiile din penitenciare.

Abrogarea pensiilor de serviciu pentru unele categorii profesionale vă da cetățenilor un fals sentiment de echitate și bunăstare, aceștia fiind din nou manipulați după cum voi explica în continuare. Cartea demagogiei și manipulării cetățenilor, prin prezentarea unor soluții false, nu a adus niciodată bunăstare și siguranță, ci a creat doar noi probleme.

Revenind la problema pensiilor de serviciu, voi puncta doar câteva aspecte mai puțin prezentate în spațiul public care demonstrează de ce abordarea curenta este greșită.

„Proiectul vizează o picătură dintr-un ocean”

Proiectul de eliminare a pensiilor speciale vizează, în realitate, o picătură într-un ocean. Astfel, proiectul exclude de la eliminare pensiile militare, adică pensiile de care beneficieaza cei care au fost încadrați în MapN, MAI și SRI. Din cei aproximativ 9 miliarde de lei alocate în 2018 pentru pensiile “speciale”, 8 miliarde au fost alocate pensiilor militare. Din datele publicate de presa, rezulta că de pensie militara beneficiază: 83.076 de persoane din MAI; circa 75.000 din MApN; circa 9.400 din SRI. În ceea ce privește pensiile din justiție, în iunie 2019 erau 3.800 pensionari judecători și procurori și 1.789 personal auxiliar. Raportat la totalul persoanelor care primesc pensie de serviciu, magistrații și personalul auxialiar nu trec de 3%. Prin urmare, invocarea echitații și a egalității, în condițiile în care majoritatea beneficiarilor acestui tip de pensii sunt excluși de la eliminare, este ipocrizie pura.

„Eliminarea pensiilor magistraților este o măsură neconstituțională”

Eliminarea pensiilor magistraților contravine atât standardelor internaționale privind statutul judecătorilor, cât și jurisprudenței consolidate a Curții Constituționale. Faptul că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților este o măsură neconstitutionala este un fapt bine cunoscut la nivel decizional, însă ignorat cu buna știință. Curtea Constituțională a reținut, prin Decizia 873/2010, următoarele argumente principale: Pensia de serviciu pentru magistrați, introdusa în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a fost instituita în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formarii unei cariere în magistratura;

Pensia de serviciu pentru magistrați „nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații”. Astfel, acest statut special stabilit de Parlament prin lege este mult mai sever, mai restrictiv, impunând magistraților „obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au”;

Abrogarea reglementarii legale referitoare la pensia de serviciu pentru magistrați este contrara exigentelor actuale pe care importante documente internaționale le exprima în mod direct cu privire la drepturile magistraților, în considerarea importantei rolului acestora în apărarea statului de drept.

Referitor la decalajul uriaș dintre cea mai mica și cea mai mare pensie plătita de stat se poate analiza de către legiuitor necesitatea luării unor masuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii, în scopul măririi substanțiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu. Cele statuate de CCR sunt pe deplin valabile și în prezent. De notat că, intre aceste considerente, CCR indica și soluțiile pentru corectarea unor derapaje – acele pensii aberante, de 40.000 sau 70.000 lei. De 10 ani, însă, nu au fost luate nici un fel de masuri care să corecteze sau previna astfel de excese. Dimpotrivă, respectivele derapaje sunt extrem de folositoare în discursul populist, fiind folosite în mod frecvent că exemplu negativ, transmitandu-se populației informația eronata că aceste pensii aberante ar fi de fapt regula.

„Soluția tăierii pur și simplu a pensiilor de serviciu nu este una noua”

În ipoteza în care acest proiect vă trece, chiar și în parte, de Curtea Constituțională, acesta vă naște noi probleme, mai grave decât cele invocate de politicieni că motive pentru abrogarea pensiilor de serviciu. Soluția tăierii pur și simplu a pensiilor de serviciu nu este una noua. În 2010 au fost eliminate toate pensiile așa numite “speciale”, fapt ce a creat enorme probleme, inclusiv în practica administrativa și judiciara. 

Daca tot vorbim de echitate, e pur și simplu nedrept să tragi preșul de sub picioare unor oameni a căror singura vină a fost că au avut încredere în Statul Roman. Daca aveau o minima previziune a ceea ce vă urma, cu siguranță nu s-ar fi pensionat. Așa, s-au trezit peste noapte cu pensii tăiate în cuantum de până la 90% și fară șansă de a se reangaja la fostul loc de munca. Consecință a fost că Statul Roman a revenit după câțiva ani la sistemul pensiilor de serviciu, inclusiv constatând faptul că, per total, costurile pentru bugetul de stat nu au scăzut, așa cum se preconiza, dimpotrivă. Costurile la nivel uman, în unele cazuri imense, nu au putut fi, însă, reparate.

Modificările drastice, peste noapte, ale statutului magistraților creează probleme grave în ceea ce privește previzibilitatea statutului și politica de resurse umane. De fiecare data când s-a dezbătut problema statutulului magistraților, principala problema care s-a ridicata a fost aceea a lipsei de transparenta în luarea deciziilor, a lipsei consultărilor reale și a studiilor de impact. Nimeni nu a prezentat vreun studiu de impact al acestei legi din perspectiva problemei resurselor umane în justiție, iar acest lucru este esențial din cel puțin doua perspective.

În primul rand, o trecere brusca la sistemul public de pensii vă bloca magistratura pe o perioada de minim 10-15 ani de acum înainte, blocând practic intrările în sistem, dar și promovările în interiorul acestuia. Rezultatul vă fi un sistem inert, lipsit de dinamism și, că și consecință, tot mai ineficient. În al doilea rand, faptul că magistratura este încă tentanta pentru absolvenții de drept se datorează unui pachet pe care Statul îl oferă magistraților în contrapondere cu statutul extrem de restrictiv la care aceștia sunt obligați atunci când intra în magistratura. Daca acest pachet este diminuat, însă caracterul restrictiv al statutului rămâne neschimbat – cu interdicții, incompatibilități, obligații de rezerva etc. – în mod evident nu vă mai fi interes pentru accederea în magistratura. 

”Justiția actuala se confrunta cu multe probleme”

Fară îndoială, justiția actuala se confrunta cu multe probleme, iar eu fac parte dintre cei care au vorbit public despre acestea. În același timp însă, am spus și repet, exista mii de judecători și procurori dedicați profesiei, care își fac treaba cu devotament și de multe ori cu sacrificii pe plan personal, gestionând milioane de dosare intrate anual pe rolul instanțelor și parchetelor. Ei sunt cei care au fost trecuți prin toate reformele, au făcut fata schimbării în întregime a Codurilor, a modificării peste noapte a legilor ce au generat valuri de procese, au pronunțat și motivat sute și uneori mii de hotărâri anual. Soluția, așadar, nu trebuie să fie una bruta, lipsita de orice nuanțe și, în final, distructiva.

Acolo unde sunt probleme, ele pot fi și trebuie să fie corectate punctual și, fară îndoială, vă exista deschidere din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a corpului magistraților pentru dialog în acest sens. Este esențial, de aceea, că atât Guvernul cât și Parlamentul să dea dovada de responsabilitate și lucidate pe aceasta tema și să vina cu soluții punctuale de corecție, acolo unde este cazul, nu să manipuleze practic opinia publica, venind cu soluții populiste care, în loc să rezolve, vor crea mai multe probleme pentru stat și cetățeni”.