Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis pe 14 ianuarie 2014 că medicului Mircea Mateescu i-a fost încălcat dreptul la viaţă privată atunci când nu a fost lăsat să profeseze avocatura, în contextul în care, ca absolvent al Facultăţii de Drept, trecuse de examenul de barou, fiind practic obligat de autorităţi să aleagă între cele două profesii. Cu toate acestea, UNBR nu-i va putea acorda calitatea de avocat lui Mircea Mateescu câtă vremea legea actuală privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat rămâne neschimbată.
Mircea Mateescu este medic în București, cu o experienţă de optsprezece ani în domeniu şi având un cabinet medical propriu. În 2006, a absolvit Facultatea de Drept, trecând apoi examenul de barou. Ulterior, acestuia i-a fost respinsă cererea de admitere în stagiatură, pentru a-şi obţine definitivatul, pe motiv că ar trebui să aleagă una dintre cele două profesii. Prima instanţă căreia i s-a adresat reclamantul a fost Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în 2009, iar judecătorii au stabilit că Mateescu trebuie să se decidă asupra unei profesii. Ca urmare, Mircea Mateescu a înaintat o plângere către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la refuzul autorităţilor Statului Român de a-i permite să practice, în acelaşi timp, avocatura şi medicina, susţinând în faţa instanţei de la Strasbourg, prin avocatul său, doamna Diana-Elena Dragomir, că se încalcă dispoziţiile Convenţiei Europene, întrucât a fost obligat să aleagă între practicarea uneia dintre cele două profesii liberale.
Mircea Mateescu a cerut ca daune materiale suma de 14.655 de euro, reprezentând veniturile pe care le putea câştiga în timpul practicii meseriei de avocat, conform salariului minim brut pentru persoane cu studii superioare. De asemenea, a mai cerut 1 euro cu titlu de prejudiciu moral, precum şi 6.210 euro pentru cheltuieli de judecată.
CEDO i-a dat dreptate lui Mateescu
Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat dreptate medicului român, constatând că autorităţile Statului Român au încălcat Articolul 8 din Convenţia Europeană atunci când i-au interzis lui Mircea Mateescu să intre în Barou şi să practice avocatura, fiind în acelaşi timp şi medic şi avocat, stabilind că acestuia i-a fost încălcat dreptul la viaţă privată. Ca urmare, Curtea Europeană a decis că statul român este obligat să plătească 1 euro, prejudiciul moral, şi 2.000 de euro, cheltuieli de judecată.
De asemenea, ca urmare a acestei condamnări, Statul Român trebuie să îşi schimbe legislaţia așa încât să permită practicarea, simultan, a profesiei de medic şi a celei de avocat, pentru a nu atrage noi condamnări ale CEDO pentru nerespectarea dispoziţiilor Convenţiei Europene.
Decizia CEDO nu rezolvă problema
Potrivit unei surse judiciare, faptul de a fi câștigat în faţa instanţei Curţii Europene a Drepturilor Omului nu rezolvă problema medicului în România, atâta vreme cât legea în vigoare stabilește incompatibilitatea dintre cele două profesii.
Potrivit Legii Nr. 51/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu: activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat, ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri şi exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.
Conform sursei judiciare citate, singura cale de atac pentru Mircea Mateescu ar fi să dea în judecată Statul Român pentru modificarea legislaturii în vigoare privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Legea Nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
ART. 15
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.
ART. 16
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior;
c) activitatea literară şi publicistică;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate
intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul
procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii.
