Primăriile din județ se susțin din taxele și impozitele locale percepute, contribuții și alte venituri doar în proporție de 30%, este concluzia la care a ajuns Curtea de Conturi, la ultimul control. Nici nu e de mirare, dacă luăm în calcul că, potrivit aceluiași raport care vizează anul 2020, primăriile bistrițene nu se sinchisesc să recupereze datoriile, iar la unii le trec efectiv cu vederea.
Ultimul raport al Curții de Conturi pentru anul 2020, dat recent publicității, este de-a dreptul dezarmant. Deși a crescut cuantumul sumelor încasate de primării comparativ cu 2019, acestea rămân în continuare dependente în proporție covârșitoare de bugetele centrale.
Practic, din totalul veniturilor unităților administrativ teritoriale din județ, doar 30% reprezintă impozite, taxe, contribuții și alte venituri și cote și sume defalcate din impozitul pe venit. Primăriile din județ se autofinanțează într-un procent rușinos: 13,1%.
„Din analiza în structură veniturile încasate se remarcă că în continuare ponderea veniturilor încasate în total venituri ale unităților administrativ-teritoriale, este deținută de fondurile transferate din bugetul de stat, respectiv sume defalcate din taxa pe valoare adăugată – 390.756 mii lei și subvenții de la alte nivele ale administrației publice – 163.115 mii lei, cele două surse însumând 42,2% din total încasări. La polul opus se situează încasările din venituri proprii constând în impozite, taxe, contribuții și alte venituri, în sumă de 172.316 mii lei, plus cote și sume defalcate din impozitul pe venit, în sumă de 227.603 mii lei, care deși mai mari decât anul anterior, reprezintă doar 30,4% din totalul încasărilor, ceea ce reflectă un grad scăzut de autofinanțare al unităților administrativ teritoriale din județul Bistrița-Năsăud de doar 13,1%”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Trăiască redistribuirea!
Aceste constatări confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, faptul că funcționarea administrațiilor publice locale este susținută prin sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire, pentru echilibrarea bugetelor locale. Gradul de dependență al bugetului local față de bugetul de stat este de aproape 70%.
Dacă raportăm veniturile din impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte, alte venituri proprii ale bugetului local, încasate în anul 2020, la numărul de locuitori, din datele prezentate rezultă că fiecare locuitor al județului a contribuit cu 530 de lei la bugetul local (172.316 mii lei /327.523 locuitori).
Faptul că autoritățile publice locale nu realizează venituri suficiente pentru a se auto-susține afectează și comunitățile locale și mai ales dezvoltarea lor. Nerealizarea în cuantumul planificat a veniturilor bugetului local afectează în special volumul cheltuielilor bugetare, direcționate pentru realizarea atribuțiilor, scopului și obiectivelor unităților administrativ teritoriale.
La nivelul anului 2020, pe ansamblul județului Bistrița-Năsăud, cheltuielile care asigură funcționarea unităților administrativ-teritoriale au avut pondere de 51,2% din totalul cheltuielilor, în timp ce cheltuielile aferente secțiunii de dezvoltare au reprezentat 48,8% din totalul execuției bugetare. Suma alocată dezvoltării de către unitățile administrativ teritoriale din județul Bistrița-Năsăud de 610.826 mii lei, cea mai mare din ultimii 5 ani.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut în primul an de pandemie cu 51.561 mii lei, în contextul în care a fost nevoie de achiziții specifice pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a instituțiilor publice.
Auditorii Curții de Conturi și-au pus mâna-n cap când au ajuns la primării
Auditorii Curții de Conturi au găsit nereguli în primăriile din județ pe toate palierele la ultimul control: înregistrări contabile eronate, neconforme cu reglementările contabile în vigoare, abateri cauzatoare de prejudicii, control intern inexistent, misiunile de audit lipsă.
„Principalele cauze care au determinat denaturarea datelor și informațiilor cuprinse în situațiile financiare întocmite de entitățile verificate sunt: necunoașterea tuturor prevederilor legale în domeniul financiar contabil sau interpretarea eronată a unor prevederi legislative, nerespectarea principiilor contabilității, nefuncționarea corespunzătoare a controlului intern managerial, inclusiv a auditului public intern”, se arată în raport.
Auditorii au ajuns la concluzia că impozitul pe clădiri a fost nestabilit, neînregistrat, neurmărit și neîncasat în mai multe cazuri în Bistrița, Beclean, Căianu Mic, Chiuza, Chiochiș, Livezile, Lunca Ilvei, Parva, Petru Rareș, Șieu, Teaca, Tiha Bârgăului și Uriu.
Probleme similare cu impozitul pe teren au fost identificate în Bistrița, Beclean, Budești, Monor, Șieu și Romuli. La Căianu Mic, Livezile, Milaș, Nimigea, Șieu Odorhei, Tiha Bârgăului și Uriu nu a fost stabilit corect impozitul pe mijloacele de transport. La Bistrița, Sângeorz-Băi și Livezile nu a fost respectat modul de aplicare a facilităților fiscale/înlesnirilor de plată, scutiri.
Ilegal! Și-au dat sporuri, premii și alte drepturi
Printre neregulile descoperite de Curtea de Conturi se numără și stabilirea drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, cu funcții de conducere sau care ocupă o funcție de demnitate publică. Astfel de nereguli au fost identificate la Consiliul Județean și la primăriile: Sângeorz-Băi, Budești, Căianu Mic, Chiuza, Livezile, Lunca Ilvei, Milaș, Monor, Nimigea, Petru Rareș, Romuli, Șieu Odorhei, Sânmihaiu de Câmpie, Teaca, Telciu, Uriu și Urmeniș.
S-au descoperit acte adiționale nelegale care au mărit valoarea contractelor semnate în urma licitațiilor publice. Astfel de situații au fost găsite la Primăria Bistrița, Beclean, Braniștea, Milaș. Parva, Petru Rareș, Șieu Odorhei, Sânmihaiu de Câmpie, Teaca, Tiha Bârgăului și Urmeniș.
La Rodna, Șieu Măgheruș și Uriu au fost neînregistrate sau înregistrate greșit, în evidența contabilă dobânzile datorate în baza creditelor contractate.
„În anul 2021, la nivelul Camerei de Conturi Bistrița-Năsăud au fost aplicate un număr de două avertismente scrise, pentru abateri privind: nerespectarea prevederilor legale privind achizițiile publice (divizarea contractelor de achiziții publice) la UATC Monor și neîntocmirea și nedepunerea lunară la MFP a „Situației privind finanțarea nerambursabilă contractată direct, fără garanția statului sau garantată de unitatea administrativ teritorială la UATC Tiha Bârgăului. (…) Au existat și entități care, deși unele abateri au fost constatate și remediate cu ocazia acțiunilor anterioare, acestea s-au regăsit din nou în execuția bugetului anului 2020, fapt ce conduce la concluzia că măsurile luate de factorii decizionali au fost punctuale, conjuncturale, fără a avea în vedere respectarea permanentă a dispozițiilor legale”, mai spune raportul Curții de Conturi.
