Polițistul Adrian Crăciunescu se află pentru a doua lună în arest la domiciliu, după ce atât Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și Curtea de Apel Cluj i-au repins acestuia cererea de ridicare a măsurii preventive, după ce a fost trimis în judecată. Luna trecută, Crăciunescu a solicitat Tribunalului Cluj, acolo unde inițial s-au judecat măsurile preventive, să îl pună în libertate. Instanța clujeană a respins solicitarea, însă decizia a fost contestată la Curtea de Apel Cluj, unde magistrații au decis să îl pună în arest la domiciliu.
Luna trecută, Adrian Crăciunescu a fost trimis în judecată sub acuzații de trafic de influenţă, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și uzurparea funcţiei ca infracţiune asimilată celor de corupţie. A scăpat de acuzația de luare de mită, întrucât Crăciunescu, deși se dădea drept polițist judiciarist ( de aici uzurparea funcției) el era polițist la ordine publică, astfel că nu avea tangență cu instrumentarea dosarelor penale de tipul celor care sunt instrumentate de cei de la judiciar.
Practic dosarul lui Crăciunescu a fost rezolvat rapid de procurorii DNA, în doar circa o lună și jumătate de la flagrant și trimis pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, pe 22 iulie.
Până să fie trimis în judecată, Crăciunescu a încercat să scape de gratii, încercând să convingă instanța că nu mai există niciun motiv să îl țină în arest. Așa cum am arătat într-o ediție anterioară, magistrații de la Tribunalul Cluj i-au respins cererea, considerând că polițistul reprezintă un pericol la adresa ordinii publice.
Temeiurile subzistă
A urmat contestația la Curtea de Apel Cluj, unde Crăciunescu a avut un sfert de victorie. A scăpat de gratii și a mers acasă, dar nu era complet liber, fiindcă judecătorii Curții au decis că acesta rămâne în arest la domiciliu.
“Solicitarea inculpatului Crăciunescu Adrian de revocare a măsurii arestării preventive, pe motiv că temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu mai subzistă, raportat la faptul că acuzaţia de luare de mită a fost înlăturată din activitatea infracţională a inculpatului, infracţiune care a avut o pondere importantă în luarea măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte, apreciază că probatoriul necesar a fost administrat în cauză şi că nu mai există niciun alt motiv de natură a justifica menţinerea măsurii arestării preventive, nu este întemeiată.
Potrivit art. 242 alin. 1 C.pr.pen., măsura preventivă se revocă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care au încetat temeiurile care au determinat-o ori au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, dispunându-se, în cazul reţinerii şi arestării preventive, punerea în libertate a suspectului ori a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive subzistă şi în prezent, întrucât din probele administrate până la această dată, rezultă suspiciunea că inculpatul a comis presupusele fapte reţinute în sarcina sa, iar încheierea de luare a măsurii arestării preventive a fost verificată de judecătorii de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar şi nu s-au constatat motive de nelegalitate a acesteia.
Contestaţiile formulate de inculpat urmează să fie admise pe petitul subsidiar, respectiv de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 242 alin. 2 C.pr.pen., măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsura preventivă mai uşoară, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia (…).
Judecătorii de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Cluj constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 2 C.pr.pen., în sensul că, potrivit jurisprudenţei CEDO, există patru motive în baza cărora arestarea preventivă este considerată justificată: pericol de fugă din partea acuzatului, riscul ca acuzatul, odată pus în libertate să împiedice buna administrare a justiţiei, ori să comită noi infracţiuni, precum şi existenţa pericolului pentru ordinea publică”, arată instant Curții de Apel Cluj în motivare.
Totuși nu mai constituie un pericol public
În document, magistrații clujeni mai arată că, anumite infracţiuni, prin gravitatea lor particulară şi prin reacţia publicului pot determina o stare de pericol pentru comunitate, justificând luarea măsurii arestării preventive cel puţin pentru o anumită durată de timp.
“Acest pericol însă descreşte pe măsura trecerii timpului, iar autorităţile trebuie să motiveze de o manieră concretă necesitatea menţinerii stării de arest. Continuarea detenţiei aşadar poate fi justificată, dacă din anumite elemente concrete rezultă că, trebuie acordată prioritate protejării ordinii publice, libertate individuală trecând în subsidiar.
Starea de libertate constituie normalitatea, iar concluzia că, lăsarea în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică, trebuie să se întemeieze pe convingerea dată de tot materialul probator al cauzei că inculpatul, odată liber, va săvârşi fapte cu conotaţie penală, se va sustrage cercetării judecătoreşti sau va încerca zădărnicirea adevărului.
Reprezentând o excepţie de la regula de bază a desfăşurării procesului în stare de libertate, legea penală a reglementat riguros şi limitativ condiţiile pentru luarea măsurilor preventive, garantând astfel dreptul individului la libertate, stabilit de art.23 din Constituţia României, de natură a răspunde şi exigenţelor detenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
A raţiona în sensul că, punerea în primejdie a colectivităţii prin lăsarea în arest la domiciliu a inculpatului, în condiţiile descrise mai sus, sau rezonanţa faptelor în colectivitate, pot fi deduse exclusiv din împrejurările în care s-au comis acestea, natura şi gravitatea lor şi că nu sunt necesare probe certe aflate la dosarul cauzei, ar însemna ca judecătorii de drepturi şi libertăţi să se pronunţe cu neobservarea condiţiilor expres stabilite prin textul de lege menţionat, ceea ce este inadmisibil, faţă de libertatea persoanei prezumate nevinovată”, menționează judecătorii.
Instanța mai subliniază că gravitatea faptelor şi rezonanţa socială negativă a faptelor comise de Crăciunescu, aşa cum au fost prezentate până la acel moment la dosar, nu pot conduce automat la concluzia existenţei unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar determina lăsarea acestuia în arest la domiciliu, ci dimpotrivă, acest pericol trebuie să rezulte din coroborarea tuturor elementelor administrate în acuzare, respectiv produse în apărare, în caz contrar, ajungându-se la arbitrariu, soluţie inacceptabilă cât priveşte luarea unui hotărâri asupra libertăţii persoanei.
“În prezenta cauză au trecut cca. 35 de zile de la luarea măsurii arestării preventive, iar conduita ulterioară a inculpatului nu este de natură a demonstra un pericol public.
Respectând exigenţele CEDO, judecătorii de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Cluj constată că nu se mai impune menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului, atât din perspectiva inexistenţei unei stări de pericol pentru ordinea publică, cât şi raportat la stadiul procedurii, respectiv au fost audiaţi majoritatea martorilor de către procuror, în cauză, fiind de audiat un singur martor, (…) şi eventual alte probe ce vor fi considerate necesare de către procuror în vederea pronunţării unei soluţii în cauză prevăzută de lege”, au precizat magistrații Curții de Apel.
Astfel, ținând cont de faptul că polițistul a petrecut în arest preventiv circa 35 de zile, până la acel moment, şi ţinând seama de natura infracţiunilor pentru care acesta este cercetat şi faptul că, prin măsura arestului la domiciliu, nu poate influenţa buna desfăşurare a urmăririi penale, respectiv administrarea probelor ce sunt necesare pentru finalizarea acesteia, instanța a apreciat totuși că pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat şi că buna desfăşurare a procesului penal poate fi asigurată şi printr-o altă măsură preventivă mai puţin restrictivă, cum ar fi arestul la domiciliu.
A vrut să meargă la muncă
Aflându-se sub noua măsură preventivă, Crăciunescu a încercat să iasă “la plimbare”. Astfel, la finele lunii iulie a cerut permisiunea părăsirii domiciliului. Motivul? Să meargă la locul de muncă! Evident că instanța i-a respins această solicitare, astfel că a rămas pe mai departe acasă. Arestul la domiciliu a fost valabil până pe 7 august.
Asta azi maine cere daune …..pentru conditii grele de detentie .!!!!