În ultimii doi ani, instanţele clujene au judecat mai multe procese între compania americană Bechtel şi ANAF. Administraţia financiară a avut pretenţii de peste 14 milioane lei, cu titlu de taxe, impozite şi dobânzi penalizatoare pe care compania americană ar fi trebuit să le plătească. Valoarea lor este de peste 14 milioane lei. Până acum, în toate procese Bechtel a avut câştig de cauză. Un singur proces a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde se judecă şi acum. De asemenea, finanţele clujene au făcut şi plângeri penale împotriva companiei americane, dar dosarele nu au fost trimise în judecată.
Reprezentanţii ANAF Cluj s-au judecat cu cei de la compania americană Bechtel în mai multe procese pentru a recupera o parte din taxele şi impozitele pe care, în opinia inspectorilor fiscali, firma ar fi trebuit să le plătească. Însă, instanţele clujene au considerat contrariul.
Într-un proces din 2022, compania americană a scăpat să plătească 994.109 lei, sumă calculată de ANAF. Într-un alt proces, Bechtel a fost scutită de la plata taxelor şi dobânzilor în valoare de 900.498 lei.
Procesul cu cea mai mare miză are valoarea de peste 12,2 milioane lei. Iniţial, Curtea de Apel Cluj a dat câştig de cauză companiei Bechtel.
”(…) anulează următoarele obligaţii de plată: – Impozit pe profit în sumă de 2.647.602 lei (suma de 2.415.792 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar aferent anului 2012 şi suma de 231.810 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar aferent trimestrului I al anului 2013); – TVA în sumă de 3.971.402,67 lei (suma de 3.623.687 lei reprezentând TVA suplimentar aferent anului 2012 şi suma de 347.715,67 lei reprezentând TVA suplimentar aferent facturii nr. 200800107/31.03.2013). – TVA în sumă de 5.602.458 lei (aferent facturii storno nr. 20091050/12.01.2012 şi facturii nr. 20091055/24.04.2012). Obligă pârâtele ANAF la plata către reclamanta Bechtel (…), a sumei de 170.000 lei reprezentând cheltuieli parţiale de judecată”, arată cea mai recentă soluţie.
Însă, ANAF a contestat verdictul iar procesul se judecă acum la ÎCCJ. Aici, cei de la Bechtel au cerut instanţei sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dar judecătorii au respins cu tilu definitiv această cerere. Însă, pe fondul problemei nu s-au pronunţat până acum, următorul termen de judecată fiind stabilit spre finele lunii mai 2024.
În urma unor controale care au avut loc în 2017, ANAF Cluj a notificat SC BECHTEL INTERNATIONAL INC SRL RENO NEVADA SUA Sucursala Cluj-Napoca România cu privire la o inspecție fiscală pentru mai multe taxe, impozite și contribuții, aplicabile în perioada 01.01.2011 – 31.12.2011.
În noiembrie 2017, după finalizarea controlului fiscal, au fost emise Decizia de impunere nr.F-CJ 635/09.11.2017 privind obligațiile fiscale legate de diferențele bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoanele juridice, precum și Raportul de inspecție fiscală nr.F-CJ 604/09.11.2017, stabilind suplimentar obligații de plată, atât pentru TVA în sumă de 11.614.802 lei, cât și pentru impozitul pe profit în cuantum de 6.115.277 lei.
Însă, cei de la Bechtel, după ce au contestat sumele şi au transmis că nu vor plăti sumele de bani, în 2020 s-au deschis mai multe procese.
Miza cea mai inportantă dintre Bechtel şi statul român o reprezintă suma de 525.891.888 de euro. Această valoare a fost stabilită într-un un raport de inspecție economico-financiară realizat de experți din cadrul Ministerului de Finanțe. S-a estimat că aceşti bani reprezintă prejudiciul adus statului român în perioada 2003-2013. Până în prezent, nu s-a recuperat nimic.
Nici plângerile penale nu s-au lipit de Bechtel
În 2019, Finanțele clujene au făcut o plângere penală împotriva companiilor Bechtel şi Enka, firma care a adus muncitori din turcia pentru a lucra pe şantierul autostrăzii, dar procurorii nu au trimis dosarul în judecată, instanța respingând ca nefondată plângerea penală.
Potrivit procurorilor clujeni, ”în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că toate cheltuielile cu personalul, vizate de sesizările organelor fiscale, au fost efectuate în conformitate cu înțelegerile ce au intervenit între companiile implicate. Având în vedere că probele administrate nu dovedesc caracterul nereal al cheltuielilor la care fac referire organele fiscale, putând fi pus în discuție doar tratamentul fiscal al acestora, rezultă că faptele reclamate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind întrunite elementele de tipicitate obiectivă a infracțiunilor de evaziune fiscală. De asemenea, din materialul de urmărire penală nu rezultă indicii că reprezentanții Bechtel – sucursala Cluj România ar fi stabilit cu rea credință impozite, taxe sau contribuții, încercând să obțină fără drept sume de bani cu titlu de rambursări sau compensări, astfel că infracțiunea de tentativă la rambursări nelegale de TVA nu există”, arată un răspuns al Parchetului de pe lângă curtea de Apel Cluj.
Astfel, procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile reclamate de de Direcția de Finanțe Cluj. De asemenea, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a menținut dispoziția de clasare a cauzei.
Istoria Bechtel pe Autostrada Transilvania
La 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat – compania Bechtel.
FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra preţurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanţat integral prin fonduri bugetare, poate fi susţinut fiscal.
Preţul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.
La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajaţi. MTCT finalizează o rundă de negocieri cu Bechtel la 22 decembrie 2005, în cadrul cărora statul român este de acord să plătească la începutul fiecărui an 30% din valoarea lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primească un avans de cel mult 30 de milioane de euro.
După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a declarat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.
În februarie 2006 se semnează un acord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an: până în decembrie 2013.
Bechtel reia lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, convenit în urma negocierilor.
Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a declarat că autostrada va fi terminată la termen, în 2012, adăugând că MTCT alocase 78 milioane euro pe 2006 pentru Autostrada Transilvania.
La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro.
Contractul cu Bechtel a fost anulat în 2013, când Narcis Neaga era directorul CNADNR și ministrul transporturilor era Dan Șova, ambii din partidul PSD.
