Curtea de Apel Cluj a respins cererea venită din partea reprezentanților societății civile de a suspenda licența de exploatare primită de Gold Corporation pentru zăcămintele de la Roșia Montană în 1999 și prelungită în 2019. Reamintim că firma canadiană a dat statul român în judecată cerând plata unor prejudicii, dar a pierdut. Cei de la RMGC şi-au reînnoit solicitările adresate ANRM pentru emiterea de licenţe de exploatare pentru perimetrele Rodu-Frasin şi Tarniţa din cadrul prospectului Bucium, la care susţin că au dreptul încă din 2007. Însă, după decizia instanței, ANRM a refuzat să mai prelungească licența de exploatare pentru Roșia Montană.
Judecătoarea Monica Diaconescu, de la Curtea de Apel Cluj, a respins cererea de suspendare a licenței de exploatare de la Roșia Montană. Cererea a fost formulată Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, care face parte din rețeaua Mining Watch. Decizia instanței nu este definitivă.
„ Respinge, ca fiind fără obiect cererea de suspendare a Ordinului ANRM din 2019 de prelungire a licenţei de exploatare nr. 47/1999 al cărei titular este societatea Roşia Montană Gold Corporation, cerere formulată de reclamanta Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Roşia Montană Gold Corporation. Respinge, ca fiind inadmisibilă, cererea de suspendare a actului adiţional la contractul de concesiune a licenţei de exploatare încheiat în luna iunie 2019. Respinge, ca inadmisibilă, cererea de suspendare pe calea ordonantei preşedinţiale a procedurii de prelungire a licenţei de exploatare nr. 47/1999 demarată de ANRM, în urma cererii RMGC înregistrat la ANRM sub nr. 3432/06.03.2024. Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de suspendare întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004 şi de la pronunţare în privinţa solutiei date cererii de emiterea ordonantei preşedinţiale. Cererea de recurs se va depune, sub sanctiunea anulării, la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată la data de 06.06.2024, prin punerea solutiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.”, arată soluția pe scurt a instanței.
Miza acestui proces constă în faptul că RMGC urmează în 24 iunie să ceară, din nou, prelungirea licenței.
„După decizia Tribunalului de la Washington, ar fi trebuit să răsuflăm ușurați că Roșia Montană a fost salvată. Doar că RMGC insistă cu cererea de prelungire a licenței de exploatare. Așa că, dacă această licență nu este suspendată de către judecători, riscăm ca Agenția Națională pentru Resurse Minerale să o prelungească din nou în iunie 2024. Prelungirea acestei licențe ar putea deteriora iremediabil valoroasele vestigii arheologice romane, medievale și moderne ale zonei și ar putea bloca orice inițiativă de reabilitare din cauza conflictului între licența minieră și reglementările UNESCO. Prelungirea acestei licențe ar putea deteriora iremediabil valoroasele vestigii arheologice romane, medievale și moderne ale zonei și ar putea bloca orice inițiativă de reabilitare din cauza conflictului între licența minieră și reglementările UNESCO”, a explicat Roxana Pencea Brădățan, din partea Mining Watch pentru Declic.
Înainte de sentința Tribunalului Arbitral de la Washington, RMGC a cerut prelungirea licenței de exploatare
În 6 martie 2024, cu două zile înainte de pronunțarea sentinței Tribunalului Arbitral de la Washington, subsidiara din România a companiei Gabriel Resources, societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale prelungirea licenței de exploatare pentru perimetrul minier din Roșia Montană.
Compania minieră se află într-o situație financiară dificilă, în condițiile în care trebuie să plătească statului român daune, ulterioare Arbitrajului ICSID, în valoare de circa 9,5 milioane de dolari. La 26 aprilie 2024, societatea a anunțat un plasament privat fără intermediar prin emisiunea a 377 de milioane de acțiuni suplimentare, care ar urma să asigure venituri de 5,57 de milioane de dolari. O acțiune Gabriel a ajuns la 15 cenți ca valoare, iar capitalizarea bursieră a firmei este de doar 10-11 milioane de dolari canadieni. Înainte de pronunțarea deciziei din Arbitrajul ICSID, compania avea o valoare la bursă de aproape 500 de milioane de dolari.
La 26 aprilie 2024, societatea a anunțat un plasament privat fără intermediar prin emisiunea a 377 de milioane de acțiuni suplimentare, care ar urma să asigure venituri de 5,57 de milioane de dolari. O acțiune Gabriel a ajuns la 15 cenți ca valoare, iar capitalizarea bursieră a firmei este de doar 10-11 milioane de dolari canadieni. Înainte de pronunțarea deciziei din Arbitrajul ICSID, compania avea o valoare la bursă de aproape 500 de milioane de dolari.
Organizațiile nonguvernamentale care se opun proiectului minier din Munții Apuseni au demarat acțiuni prin care vor să blocheze prelungirea licenței pentru zona minieră de la Roșia Montană. Peste 23.000 de cetățeni români cer Guvernului României și ANRM, prin intermediul unei petiții online, ca această licență și blocajul impus de ea localității să nu fie prelungite.
RMGC și Gabriel vor ridicarea sechestrului de pe acțiuni
RMGC și Gabriel Resources au inițiat, de asemenea, litigii juridice cu instituții ale statului român. Cele două societăți au contestat rezoluția Oficiului Registrului Comerțului (ORC) de pe lângă Tribunalul Alba prin care a fost pus sechestru pe acțiunile deținute de Gabriel Resources la RMGC. Decizia privind impunerea sechestrului, din 1 aprilie 2024, a fost luată la solicitarea reprezentanților ANAF, prin Administrația Finanțelor Publice Alba, în contul datoriei pe care Gabriel Resources o are față de statul român, reprezentând daunele acordate în urma câștigării Arbitrajului ICSID, desfășurat la Washington. ANAF a transmis o notificare de plată celor de la Gabriel Resources la sfârșitul lunii martie 2024 și, ulterior, a solicitat ORC instituirea sechestrului asigurător pe participația de 80,69% a societății la Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), acțiunile neputând fi vândute sau transferate de către compania minieră cu sediul în județul Alba. Restul acțiunilor sunt în proprietatea statului român, prin firma de stat Minvest SA Deva. Pe rolul Tribunalului Alba au fost înregistrate, în 11 aprilie 2024, trei cauze cu obiect „plângere împotriva rezoluţiei directorului ORC, încheierea nr. 3442/01.04.2024”. Două au ca reclamant pe RMGC SA, iar a treia a fost inițiată de către Gabriel Resources. În al treilea proces, Gabriel Resources a acționat în judecată și subsidiara sa din România (RMGC), pe lângă ORC Alba, AJFP Alba și DGFP Brașov. Deocamdată nu au fost alocate termene de judecată.
Ce spune Gabriel
″ANRM nu s-a pronunţat timp de 16 ani asupra solicitărilor de licenţe pentru Bucium, deşi era obligată legal să o facă. RMGC a insistat recent pe lângă ANRM să emită licenţele de exploatare pentru cele 2 proiecte Bucium, în acord cu solicitările. De-a lungul procedurii de arbitraj de la ICSID, statul român şi-a menţinut constant poziţia potrivit căreia solicitările de licenţe pentru proiectele Bucium sunt în continuare în curs de aprobare la ANRM, poziţie pe care s-a întemeiat şi decizia arbitrală majoritară″, a transmis Gabriel Resources, care controlează RMGC.
