În dosarul ”ISCTR Cluj” în care este judecat Rareș Pop, Curtea de Apel Alba Iulia a cerut Curții Supreme o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la completele specoalizate în cauze de corupție. În soluția dată, instanța a admis faptul că la Tribunalul Cluj niciun complet nu a fost desemnat pentru a judeca cauze de corupție.

Practic, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus în 19 decembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prin care să dea o rezolvare de principiu a următoarelor chestiuni de drept:

„În interpretarea art.29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, se poate considera că judecătorul de la instanţa de fond care, anterior, a fost desemnat titular al unui complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, iar ulterior colegiul de conducere a instanţei nu l-a desemnat într-un complet specializat, este competent să judece cauze de corupţie repartizate în perioada în care nu a fost desemnat prin hotărârea colegiului de conducere ca titular al unui complet specializat, în condițiile în care, în perioada respectiva, niciun complet al secţiei penale a instanței respective nu a fost desemnat pentru a judeca cauze de corupţie?

În ipoteza unui răspuns negativ, care este sancţiunea în acest caz, nulitatea relativă sau nulitatea absolută?”. În temeiul art. 476 alin. 2 C.pr.pen. dispune suspendarea cauzei până la pronun?area hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 19.12.2019. Cu opinie separată în sensul de a se constata că nu se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept şi a se dispune repunerea cauzei pe rol”, arată Curtea de Apel Alba Iulia.

Fostul șef al ISCTR Cluj, Pop Rareș, a fost trimis în judecată în 2014 și condamnat în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ceilalți doi inculpați din dosar, inspectorul de la Cluj, Crișan Claudiu a fost și el condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu executare, iar Radu Dohotar a primit pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. În opinia unor specialiști în drept penal, judecarea acestor persoane de către un complet nespecializat pe fapte de corupție ar duce la anularea sentințelor.

Din 2014 Tribunalul Cluj nu are complete specializate pentru fapte de corupție

Gazeta de Cluj a semnalat faptul că din anul 2014, Tribunalul Cluj nu a mai format complete specializate pe fapte de corupție, astfel că există prezumția ca dosarele de corupție din cadrul acestei instanței să trebuiască să fie rejudecate. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al instanței spune că aceste complete au fost formate în 2007 și ele sunt în vigoare. Printre dosarele cu semne de întrebare se numără cele în care au fost judecați sau sunt în continuare judecați oameni de afaceri, politicieni sau directori de instituții publice cum ar fi Rareș Pop, fostul șef al ISCTR Cluj, Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj, omul de afaceri Călin Stoia, Stefan Cadar, patronul firmei de transport Fany, etc.

Din 2014, Tribunalul Cluj a uitat să înființeze complete specializate pentru fapte de corupție. Astfel, procese precum cele în care au fost sau sunt judecați oameni de afaceri, directori de instituții sau politicieni acuzați de fapte de corupție ar trebui să fie lovite de nulitate și rejudecate în cadrul unui complet specializat. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al instanței spune că respectivele complete au fost desemnate în 2007, iar judecătorii din dosarele respective sunt specializați să judece acest gen de dosare.

La Tribunalul Cluj, între anii 2007 – 2013, colegiul de conducere a dispus formarea unor complete specializate pentru judecarea faptelor de corupție, însă, din 2104, după reorganizarea judiciară a instanțelor, această decizie nu a mai fost luată. Ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod Penal, din 3 februarie 2014 se reconfigurează completurile secţiei penale sub denumirile din noua legislaţie, astfel că nu se mai înfiinţează completuri specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie.

În această ordine de idei există mai multe voci din sistemul judiciar care atrag atenția asupra faptului că în dosarele de corupție ar fi iminentă declararea sentințelor drept nule, fapt care ar duce la rejudecarea cauzelor însă din stadiul de fond.

Completele specializate

Prin Legea nr. 161/2003, Parlamentul a modificat Legea nr. 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, printre articolele modificate atunci și aflate și în prezent în vigoare fiind articolul 29. Aici se arată, fără echivoc, că, “pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Legea nu face, așadar, nicio distincție între judecătorii, tribunale, curți de apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție, absolut toate aceste instanțe fiind obligate să o respecte, dacă judecă spețe cu infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000. Este vorba despre infracțiuni de luare de mită, de dare de mită, de primire de foloase necuvenite, trafic de influență, de infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (abuzul în serviciu contra intereselor publice, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, șantajul etc.) sau infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție ori infracțiunile împotriva intereselor financiare al Comunităților Europene.

Ce spune legea despre completele specializate

Potrivit LEGII nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Articolul 29 (1) Pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

Potrivit LEGII nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităților publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Articolul 29 va avea următorul cuprins:

„Art. 29. – (1) Pentru judecarea în prima instanţa a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate.

(2) La judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători.”