Președintele Klaus Iohannis a devansat alegerile prezidențiale cu trei luni pentru a își putea lua în primire o funcție în cadrul Uniunii Europene sau NATO. Însă, opoziția, reprezentată de USR, a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) legea, adoptată de Senat, prin care s-a stabilit că alegerile prezidențiale se pot organiza cu trei luni înainte ca mandatul președintelui în funcție să ajungă la termen. Dacă judecătorii din CCR nu ar fi înșurubați politic în funcțiile pe care le dețin, ar declara legea neconstituțională și ar dispune organizarea alegerilor prezidențiale la termen, adică după terminarea mandatului lui Iohannis.
Potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția legislația electorală nu trebuie modificată cu mai puțin de un an înainte de organizarea scrutinului. Însă, acest lucru se întâmplă, deoarece Iohannis dorește să își continue cariera politică cu o funcție diplomatică în cadrul NATO sau a Uniunii Europene.
Astfel, Senatul României, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, la data de 26 februarie 2024, cu 75 de voturi „pentru” și doar 20 „împotrivă”, proiectul de lege al celor de la UDMR, privind modificarea Legii nr. 370/2004, privind alegerea președintelui României.
Concret, modificările operate la legea în discuție stabilesc că „ziua alegerilor prezidențiale este duminica, iar alegerile au loc cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul președintelui”, precum și că „cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor, prin hotărâre”.
La data de 5 martie 2024, legea adoptată de Parlament a fost depusă la Secretariatul General, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității ei. În 6 martie 2024, grupurile parlamentare ale USR și mai mulți deputați neafiliați, membrii ai formațiunii Forța Dreptei, înființată de Ludovic Orban și aflată în alianță electorală cu USR, au atacat legea la Curtea Constituțională.
Sesizarea este redactată sub semnătura principală a deputatului progresist Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR de la Camera Deputaților.
În acest document transmis Curții Constituționale, parlamentarii de Opoziție susțin că proiectul de lege votat de Parlament „încalcă flagrant articolele din Constituția României” care se referă la statul român, la suveranitate, la egalitatea în drepturi, la dreptul la vot, la dreptul de a fi ales, la rolul președintelui, la alegerea președintelui, la vacanța funcției și la deciziile Curții Constituționale.
Potrivit celor de la USR și Forța Dreptei, „adoptarea legii pentru alegerea președintelui României cu mai puțin de șase luni înaintea alegerilor aduce atingere principiilor previzibilității normelor și stabilității juridice”. Autorii sesizării susțin că, „potrivit Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția, «ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutine, ci modificarea lor frecventă cu puțin timp (cel puțin un an) înaintea alegerilor. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic aflat la putere»”.
USR recunoaște, în aceeași sesizare, că (,) Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa, că acest act al Comisiei de la Veneția nu are un caracter obligatoriu, însă este de părere că „recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului”.
Cum vrea Iohannis să plece din funcția de președinte cu tot cu dopul de la vană
Semnatarii reclamației trimise la Curtea Constituțională a României urmăresc ca alegerile prezidențiale din 2024 să se țină la termenul din legislația nemodificată. În acest fel, președintele Iohannis este forțat, fie să rămână în funcție până la finalul mandatului, fie să demisioneze din funcție înaintea alegerilor prezidențiale. Această ultimă variantă este luată în calcul în situația în care Iohannis vizează să preia, în toamnă, o funcție diplomatică la nivelul Uniunii Europene sau NATO.
În baza legii de modificare adoptată de Parlament, primul tur al alegerilor prezidențiale ar avea loc în data de 15 septembrie, iar al doilea tur în data de 22 septembrie 2024, în condițiile în care mandatul lui Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni s-ar încheia, la termen, în luna decembrie. Acest scenariu se înscrie în planul ca, în octombrie, Iohannis să poată demisiona din funcție, fiind deja ales succesorul său încă de la finalul lunii septembrie.
În schimb, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc la termen, după demisia lui Iohannis, s-ar intra într-o altă logică constituțională referitoare la vacantarea funcției prezidențiale. În acest scenariu, ar trebui organizate alegeri prezidențiale anticipate. Mai mult, scenariul acesta ar îngreuna foarte mult și situația lui Nicolae Ciucă, în ipoteza în care PNL l-ar desemna drept candidat pentru alegerile prezidențiale. Fiind șeful Senatului, Ciucă ar deveni, automat, președintele interimar al României, în condițiile în care, ca președinte de partid, ar trebui să se ocupe de campania electorală a formațiunii pe care o conduce, dar și de campania electorală personală, în calitate de candidat.
Cum i se bate obrazul lui Iohannis ca să priceapă poporul
În sesizarea trimisă către CCR, se citează unele „opinii” conform cărora legile electorale ar trebui să poată fi modificate cu mai mult de un an înainte de alegeri și consideră că „cel puțin doi ani înainte de alegeri se constituie într-un termen rezonabil”.
Se mai arată că „propunerea legislativă este nejustificată și nefundamentată, iar expunerea de motive este, atât formal, cât și substanțial, neconformă din perspectiva normelor de tehnică legislativă prevăzute în Legea 24/2000, aspect incompatibil cu principiul constituțional al legalității”. „O perioadă de mai multe luni în care un președinte discreditat de lipsa susținerii acordate prin votul cetățenilor, dar beneficiind în continuare de atributele și pârghiile puterii, nu poate fi decât dăunătoare democrației, devenind chiar o amenințare la adresa acesteia”, mai susțin cei de la USR în această acțiune.
Se mai precizează, de asemenea, că, în contextul modificării termenelor cu puțin timp înaintea desfășurării procesului electoral, este afectată exercitarea drepturilor electorale ale candidaților, cetățenilor și opoziției, contravenind principiilor democratice fundamentale și obligațiilor internaționale ale statului. „Este esențială declararea ca neconstituțională a legii votate sau cel puțin constatarea că aceste modificări nu ar trebui să vizeze alegerile din 2024, deoarece schimbările au fost introduse cu mai puțin de 6 luni înainte de perioada electorală. Așadar, este crucial să se asigure conformitatea cu standardele internaționale și cu angajamentele statului de a proteja drepturile electorale ale tuturor cetățenilor, garantând astfel integritatea procesului electoral”, se mai subliniază în sesizarea de neconstituționalitate.
Proiectul de lege care permite ca alegerile prezidențiale să fie devansate a fost adoptat de Camera Deputaților, cameră decizională, pe data de 5 martie, 2024. Legea care permite ca alegerile prezidențiale să aibă loc în septembrie, devansându-le cu trei luni, a primit 183 de voturi pentru, 84 împotriva și două abțineri.
Pe 12 martie presedintele Klaus Iohannis fiind întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său din Muntenegru, Jakov Milatovic, dacă are în vedere o scurtare a mandatului de preşedinte, în vederea obţinerii unei funcţii la vârful UE sau NATO, a dat un raspuns categoric: „Nu intenţionez să îmi scurtez mandatul de preşedinte”.
(Vezi:https://www.cotidianul.ro/iohannis-nu-intentionez-sa-imi-scurtez-mandatul/)
În aceeasi zi puțin mai târziu, la ora 17.00 Iohannis a anunțat că intră în „competiție” pentru şefia NATO: „Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”.
Atunci, cum rămâne cu scurtarea mandatului de presedinte, având în vedere că mandatul actualului șef al NATO, Jens Stoltenberg, expiră pe 1 octombrie 2024, iar mandatul președintelui Klaus Iohannis va expira în decembrie 2024. Este posibil ca Iohannis la asta să se fi referit în momentul în care a spus că nu-și va scurta mandatul, adică să nu ia în calcul sansele sale la șefia NATO.