Cum tolerează autorităţile locale „legea junglei” din taberele de romi

În urmă cu mai bine de o săptămână, un adolescent de doar 13 ani îşi pierdea viaţa după ce un băiat de aproape aceeaşi vârstă îl înjunghia mortal în stern. Atât ucigaşul, cât şi victima locuiau în tabere de romi improvizate şi se ocupau cu colectatul de fier vechi sau cu cerşit.

Autorităţile locale ştiu despre aceste tabere şi le tolerează, deşi comportamentul locatarilor acestora sunt demne de Evul Mediu.

Omorul a fost comis chiar în vacanţa de 1 mai, în zona industrială a municipiului, mai exact pe o alee utilizată ca scurtătură de către muncitorii care lucrează la fabricile din apropiere. Un băiat de 13 ani de etnie romă a fost atacat de alţi patru etnici romi cu vârstele cuprinse între 14 ani şi 32 de ani.

Lovit în cap şi înjunghiat în stern

După ce a fost lovit în cap, băiatul, care se îndrepta către un izvor de unde voia să ia apă pentru familie, a fost înjunghiat în stern şi s-a stins la nici jumătate de oră după. Cei patru atacatori au fugit, lăsându-l pe adolescent să agonizeze într-o baltă de sânge.

Victima era însoţită de sora sa de 8 ani, care a şi alertat-o pe mama băiatului aflată în Piaţa Decebal, care mai apoi a anunţat autorităţile. Tot sora băiatului a fost cea care a oferit informaţii preţioase despre identitatea atacatorilor.

Ucigaşul, reţinut pentru 30 de zile

La nici o oră distanţă, cei patru erau deja la audieri la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud. În urma audierilor a rezultat faptul că cel care l-a înjunghiat pe băiat şi i-a provocat moartea a fost un alt băiat de 14 ani de etnie romă.

Prezenţi la IPJ au fost şi părinţii atacatorilor, care au scos la iveală nişte detalii cel puţin interesante. Se pare că romii nu erau străini de problemele cu justiţia, mama celui care l-a omorât pe adolescent cerându-le poliţiştilor să îi permită să asiste la audieri, că aşa e „legal”.

Ucigaşul a fost reţinut pentru 30 de zile, măsura, contestată de către acuzat la Curtea de Apel Cluj, a fost menţinută şi de procurorii clujeni. Deşi se află la o vârstă la care este capabil să facă distincţia dintre rău şi bine, adolescentul de 14 ani nu părea să realizeze sau să fie afectat de cele întâmplate, judecând după zâmbetul afişat jurnaliştilor în momentul în care a fost dus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Scandal din cauza „teritoriului” de acţiune

Se pare că tot scandalul între adolescentul de 13 ani şi atacatorii săi nu a pornit de la un câine aşa cum susţin familiile agresorilor. Conflictul dintre cele două părţi este unul mai vechi şi are legătură cu împărţirea zonelor din municipiu de unde se poate colecta fier vechi şi alte deşeuri, dar şi unde se poate cerşi.

De înmormântarea adolescentului ucis tot Primăria Bistrița se va ocupa, asta pentru că familia acestuia nu are nici după ce bea apă. Până una alta, corpul copilului se află de mai bine de o săptămână şi jumătate la morgă.

Taberele ilegale de romi şi legea junglei

Dacă ucigaşul figura cu domiciliu în Bistriţa, ceilalţi atacatori erau din Şieuţ şi respectiv Dipşa, asta cel puţin în acte. În realitate, de ani buni atacatorii şi victima locuiau în taberele improvizate lângă calea ferată sau lângă fostele fabrici părăsite.

Victima locuia în tabăra improvizată de lângă linia CFR din apropiere de CPL. Peste 10 locuinţe sunt improvizate în fostele anexe CFR sau ridicate de la zero din cartoane şi resturi de materiale de construcţii aruncate de alţii.

Peste 50 de suflete mişună în acea tabără de romi, numărul lor fiind însă fluctuant, în funcţie de anotimp, dar şi de dotările locuinţelor improvizate. Marea majoritate a celor care îşi duc zilele acolo nu ştiu să scrie şi să citească, asta pentru că nu au fost nici măcar o zi la şcoală.

De asemenea, foarte mulţi pur şi simplu nu există în acte, neavând nici măcar certificate de naştere, ce să mai vorbim de buletine. Lipsa actelor de identitate îi împiedică să obţină ajutoare sociale sau să aibă un medic de familie.

Încă de când sunt mici romii, căci cei mai mulţi dintre locatari sunt de etnie romă, sunt trimişi la cerşit, iar când cresc la colectat de fier vechi şi de materiale reciclabile. Cele mai multe dintre femeile din tabără ajung să se prostitueze.

Aceste mici comunități funcţionează ca în evul mediu. Fiecare familie, care este compusă din cel puţin 5-6 persoane are un „conducător”, cel mai adesea cel mai în vârstă din casă. Căsătoriile, deşi nu sunt „aranjate” ca şi în cazul romilor mai înstăriţi, sunt permise la vârste foarte fragede. Nu puţine sunt fetele de doar 15-16 ani care au la rândul lor copii.

Tehnologia nu lipseşte din cocioabe, mâncarea da

Cocioabele, deşi sunt realizate din resturi şi obiecte realizate de alţii sunt totuşi aduse în 2014 prin mici elemente. Este vorba despre televizoare şi chiar calculatoare şi laptopuri. De asemenea, deşi locuitorii cocioabelor nu au acte de identitate, nu lipsesc antenele TV şi nici generatoarele care asigură curentul. Pentru a se încălzi şi pentru a găti utilizează sobe mai mult sau mai puţin improvizate.

În ciuda faptului că şi-au dotat locuinţele cu aparaturi „moderne” în cocioabe domneşte mizeria, toaletele sau apa curentă sunt inexistente, cei mici trăind într-un adevărat focar de infecţie.

Dacă mâncarea este uneori absentă din multe dintre locuinţe, la loc de cinste sunt sticlele cu băutură şi ţigările, care sunt permise chiar şi adolescenţilor de 11-12 ani.

Poliţia locală ştie despre situaţie, dar caută scuze

Poliţia locală este la curent cu aceste tabere de romi, pe care spune că le ţine sub observaţie, cel puţin asta susţine Florin Frandeş şeful instituţiei. Florin Frandeş spune că nu poate să îi evacueze pe romi din cauza faptului că aceştia ar avea contract de închiriere cu lichidatorul care se ocupă de terenurile care au aparţinut Combinatului de Prelucrare a Lemnului.

Ultima razie realizată de către Jandarmerie, în colaborare cu Poliţia Locală şi Serviciile Sociale ale Primăriei a avut loc în luna ianuarie a acestui an şi nu s-a finalizat cu o evacuare aşa cum era normal. 15 persoane majore au fost identificate atunci fără acte de identitate. Conform şefului Poliţiei Locale, Florin Frandeş, cei mai mulţi dintre romii identificaţi în aceste tabere provin din localităţile Sănduleşti – judeţul Cluj, Gurghiu – judeţul Mureş, Şieu Măgheruş sau Şieuţ.

În astfel de cazuri, autorităţile ar trebui să evacueze aceste tabere, locatarii să fie duşi în localităţile de domiciliu, iar cocioabele dărâmate. Acest lucru este şi el complicat, asta pentru că cele mai multe locuinţe sunt amenajate pe terenul CFR-ului sau al fostului CPL.