Cum suge bani de la buget un ONG ce mimează activităţi, format din membri de partid

PSD a găsit o metodă la limita legii pentru a finanţa distracţia tinerilor din partid. Din anul 2009, banii intră prin asociaţia Euro Tin Bistriţa-Năsăud, compusă în mod covârşitor din membri de partid. Pentru a se asigura că acţiunile întreprinse nu sunt verificabile şi cuantificabile, reprezentanţii acesteia merg pe acţiuni „abstracte”, precum: „petrece-ţi timpul activ, sănătos şi informat”.

Cine stă în spatele acestei asociaţii, care are drept activitate „implicarea tinerilor în protejarea mediului înconjurător? Răspunsul ni-l dă chiar site-ul oficial al Instituţiei Prefectului. Asociaţia Euro Tin, înregistrată în anul 2009, este condusă de Bogdan Miholca, preşedintele TSD Bistriţa-Năsăud.

Acesta are 34 de ani, a terminat Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, a avut o firmă de alpinism utilitar şi a făcut parte din Serviciul Salvamont. De ceva vreme, acesta ocupă funcţia de director executiv adjunct la Clubul Sportiv Municipal.

Printre membri se mai numără şi Alexandra, soţia lui Dan Tanko, PSD-ist cu state vechi, dar şi Vlad Ciocan, consilierul deputatului PSD Doina Pană. Până şi culoarea coincide cu cea a partidului, la concursul de gătit gulaş din data de 17 mai asociaţia optând pentru tricouri de culoare roşie.

Asociaţia este finanţată din fonduri publice încă din primii ani de viaţă

Cum a reuşit totuşi această asociaţie să supravieţuiască din anul 2009, deci mai bine de 6 ani, fără a avea în spate o firmă serioasă şi fără să facă vreo acţiune notabilă. De asociaţie a avut grijă încă din primii ani de funcţionare chiar Primăria Bistriţa.

Primăria Bistriţa s-a folosit de Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

Astfel, începând cu anul 2011, an de an Euro Tin a primit diverse sume pentru acţiuni ambigue. În anul 2011, Asociaţia Euro Tin Bistriţa a primit nu mai puţin de 16.000 de lei pentru proiectul „Fii prietenul mediului înconjurător”.

Nici în anul 2012 nu a lipsit de pe lista finanţărilor nerambursabile. Atunci a reuşit să obţină cel mai mare punctaj cu proiectul „Marcarea traseelor de bicicletă din jurul Bistriţei, proiect pentru care a primit 15.000 de lei. Culmea este că atunci activitatea lor nu a lăsat nicio „urmă” şi nici măcar o linie de vopsea pe lângă municipiul Bistriţa.

Prima pe lista de finanţări nerambursabile a fost Euro Tin Bistriţa-Năsăud şi în anul 2013. Atunci, asociaţia a primit 15.000 de lei pentru proiectul „Bistriţa, panorama în oglindă”.

În anul 2014, Euro Tin este tot cap de listă cu proiectul „Petrece-ţi timpul liber activ, sănătos şi informat”, pentru care primeşte 13.500 de lei. Materializarea acestor proiecte nu este o preocupare a Primăriei Bistriţa, care se mulţumeşte să bifeze „realizat” pe o listă şi cam atât.

De exemplu, în anul 2011, Euro Tin a luat 16.000 de lei pentru proiectul „Fii partenerul mediului înconjurător”, care presupunea organizarea unei tabere ecologice în Heidenfeld, tabără la care au participat 100 de tineri. Din banii primiţi de la Primăria Bistriţa trebuiau achiziţionate bucătării mobile, cratiţe şi alimente.

Ce s-a întâmplat cu adevărat? Corturile au fost montate în Heidenfeld, însă mai toţi participanţii au dormit în patul de acasă. Gurile rele spun că nici treaba cu gătitul în aer liber nu a prea ieşit, sarcina meselor fiind preluată de o firmă de catering din oraş, care s-a deplasat în Viişoara pentru a-i hrăni pe tinerii social-democraţi înfometaţi. Prezent la acea „tabără” a fost şi Grigore Berinţan, actual consilier de europarlamentar.

În 2015 se face schimbul, finanţarea trece în sarcina Consiliului Judeţean

În anul 2015, Primăria Bistriţa a închis robinetul cu bani publici, sarcina finanţării acestei asociaţii căpuşă revenind Consiliului Judeţean. Practic s-au inversat rolurile, până în 2015, Consiliul Judeţean nu a finanţat deloc asociaţia, sarcina revenind Primăriei Bistriţa. În 2015 Primăria Bistriţa se retrage şi apare în ecuaţie Consiliul Judeţean.

Astfel, Euro Tin Bistriţa-Năsăud depune proiectul „Fotografia – punte de legătură dintre tineri şi cultură”, pentru care primeşte 7.000 de lei. Nu se opreşte aici însă şi mai depune un proiect la o altă secţiune, şi anume „Refacerea Ecosistemului Piscicol al unui tronson din Râul Bistriţa Ardeleană”, pentru care mai primeşte 2.000 de lei.

Consiliul Judeţean pare să nu fie la fel de darnic precum Primăria Bistriţa, finanţarea oprindu-se la 9.000 de lei, în condiţiile în care în 2011, anul de glorie, finanţarea ajungea şi la 16000 de lei, aproape dublu.

Proiectele „ambigue” au luat faţa celor serioase

Finanţarea a primit undă verde de la Consiliul Judeţean în urmă cu doar o săptămână. Deşi modalităţile în care a fost distribuită şi împărţită suma care ajunge la 350.000 de lei sunt îndoielnice, opoziţia din PNL nu a făcut mare gură la şedinţa de Consiliu Judeţean în care s-a votat acest proiect.

S-a stabilit totuşi atunci că este nevoie de nişte criterii mai riguroase de selecţie, astfel încât anul care urmează finanţările nerambursabile să fie mai transparente…

Să revenim totuşi la proiectele finanţate de către Consiliul Judeţean. Din cele 67 de proiecte depuse au fost aprobate spre finanţare doar 41. Printre proiectele „abstracte”, necuantificabile şi cu greu verificabile, care au primit finanţare se numără: „Copiii descoperă natura”, „Un mediu mai curat”, „Bistriţa văzută prin ochii tinerilor”, „Cu voluntariatul în tabere nu-i de joacă, Fii pregătit!”, „Copilărie pentru democraţie”.

Culmea este faptul că de pe lista proiectelor aprobate lipsesc unele care ar avea nevoie de această finanţare ca de aer. De exemplu, Asociaţia Autism Europa Bistriţa solicita finanţare pentru a putea oferi servicii gratuite de kinetoterapie şi stimulare multisenzorială pentru copii cu Tulburări de Spectru Autist din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Ignorată a fost şi cererea antrenorului de culturism şi fitness Zăpârţan Anghel Octavian, care solicita finanţare pentru organizarea cupei federaţiei şi pentru Trofeul Someş la culturism şi fitness. Fără finanţare a rămas şi campionul naţional la motociclism Iosif Ureche, care avea nevoie de această finanţare pentru a participa la campionatul de motociclism viteză pe circuit.