Cum se transformă, la Ponta, un NU fățiș într-un DA pe furiș

În octombrie 2013, când a fost lansat spre dezbatere publică proiectul de suplimentare a contingentului Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cu 50 posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, Ponta susținea sus și tare că nu va fi aprobat deoarece există alte priorități pentru guvern, cum ar fi lipsa de profesori și de medici. Cu toate acestea, Guvernul României a avizat pozitiv proiectul respectiv,  Hotărârea fiind publicată în Monitorul Oficial în data de 4 august 2014, fiind adoptată de Guvernul României, în ședința Executivului din data de 30 iulie 2014.

În octombrie 2013, Ministerul Justiției propunea suplimentarea organigramei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) cu 50 de posturi. Atunci, un proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică arăta că organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) se cerea să fie mărită cu 50 de posturi pentru investigatori sub acoperire şi ofiţeri de filaj şi de recuperarea creanţelor.

Cele 50 de posturi erau necesare, după cum se cum precizează în nota de fundamentare a proiectului, pentru Serviciul de recuperare a creanţelor (20 de ofiţeri de poliţie judiciară), Serviciul de filaj (12 ofiţeri de poliţie judiciară, constituiţi în două echipe complete de supraveghere operativă) şi Serviciul de investigatori sub acoperire (18 ofiţeri de poliţie judiciară).

Tot atunci, șeful Guvernului, Victor Ponta, declara că cererea de suplimentare nu va fi acceptată, deoarece prioritatea este angajarea de personal în sănătate şi educaţie.

„Nu se face, pentru că – nu ştiu exact ce s-a cerut, cum s-a cerut, nu a ajuns încă pe masa Guvernului – dar dacă e vorba de suplimentări de posturi, eu am o opinie foarte clară şi priorităţi clar stabilite: primul lucru – încercăm să mai angajăm medici, profesori şi după aceea, când va ajunge momentul respectiv…deocamdată, există personal suficient. Deci, nu putem acum”, spunea Ponta la momentul lansării spre dezbatere a proiectului referitor la DNA.

Cu toate acestea, pe 4 martie, 2014, Hotărârea prin care Guvernul a aprobat suplimentarea cu 50 de locuri a efectivelor DNA a fost publicată în Monitorul Oficial.

Hotărârea din  Monitorul Oficial

„Hotărâre pentru suplimentarea numărului maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 27 alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre

Articol unic – Numărul maxim de posturi de ofițeri și agenţi de poliţie judiciară, prevăzut la art. 27 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare, se suplimentează cu 50 de posturi, cu încadrarea în bugetul aprobat pentru această instituție”.

Conform evidenței publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, la data de 16.07.2014, în prezent, în DNA erau un număr total de 112 de procurori, incluzând procurorii șef de secție, procurorii șef de serviciu sau adjuncții acestora.

Argumentele din nota de fundamentare

În nota de fundamentare a proiectului privind creșterea personalului în structurile DNA se arăta că investigaţiile specifice presupun lucrători specializaţi, care deţin cunoştinţe şi au acces la instrumente diferite de cele folosite în mod uzual de organele de urmărire penală. De aici rezultă că este necesară dezvoltarea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii financiare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracţiunile de corupţie şi care să le asiste pe acestea, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.

”Reuşita acestui demers implică, în mod corelativ şi obligatoriu, suplimentarea numărului de posturi de poliţişti judiciari în cadrul Direcţiei, având în vedere că resursele umane din prezent abia acoperă nevoile investigative deja existente. Trebuie subliniat în mod special faptul că o astfel de măsură este menită să contribuie în mod direct la  suplimentarea veniturilor bugetului de stat, prin recuperarea cu rapiditate şi într-un procent mult mai mare a sumelor datorate către stat, costurile măsurii ar fi acoperite în timp inclusiv din aceste veniturile suplimentare provenite din valorificarea produselor infracţiunilor”, se preciza în documentul citat.

De asemenea se explica necesitatea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire, acestea reprezentând condiţii esenţiale pentru a creşte eficienţa activităţii de urmărire penală.

”Investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin beneficii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupţie impune folosirea de investigatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate”, se precizează în nota de fundamentare.

Reprezentanții DNA susțineau că lipsa unor poliţişti specializaţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie impune ca procurorii să delege aceste activităţi către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienţa investigaţiilor. Înfiinţarea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un instrument esenţial pentru continuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupţie.

Cât ne costă

Ce presupune, din punctul de vedere al cheltuielilor pe care le va suporta bugetul de stat e înfiinţarea acestor servicii: un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire ;    aproximativ 20 de autoturisme; tehnică de înregistrare audio – video; echipamente IT şi telefoane mobile, după cum reiese din  document.

Cifrele reale ale bilanțului activității Direcției Naționale Anticorupție pe 2013 arată că acest parchet, în pofida faptului că are cel mai mare buget și cele mai moderne dotări logistice din întregul Minister Public este departe de adevăr în privința eficienței. Autorii bilanțului activității DNA pe 2013 au omis să raporteze cifrele cu care s-au lăudat ca performante, la numărul de procurori și la bugetul anual, care relevă cat îi costa pe români un dosar de corupție finalizat cu condamnare.

Un alt aspect care relevă faptul ca rechizitoriile DNA au o calitate slabă ori că țintele anchetelor sunt vizate pentru fapte mărunte, lipsite de un pericol social major, și nicidecum nu asistăm la cazuri de mare corupție. Cifra uriașă de pedepse cu suspendarea mai evidențiază faptul că trei sferturi din cele 270 de rechizitorii întocmite în 2013 nu reprezintă dosare de mare corupţie.