Pare să fie tot mai puțin profitabil să faci industrie în România, cel puțin în unele sectoare. Sau poate este nevoie de alte strategii de management pentru a-ți asigura profitul într-o zonă care încă necesită mână de lucru specializată și deloc puțină și materie primă destul de costisitoare. Cel mai rău dintre companiile care activează în Bistrița pare să o ducă RAAL, care în 2023 raporta pierderi de 40 de milioane de lei.
Gazeta de Bistrița ia pulsul financiar al zonei industriale a municipiului, căreia pare că îi vine tot mai greu să răzbească, într-o țară în care forța de muncă specializată pleacă peste hotare în căutarea unor lefuri mai mari, iar materia primă și utilitățile par să fie tot mai costisitoare.
Cel mai rău pare să o ducă compania RAAL, producător de sisteme complete de răcire și schimbătoare de căldură din aliaje de aluminiu și oțel inoxidabil. În cazul acestui producător local s-a luat în calcul inclusiv găsirea unui investitor care să o ajute să revină pe linia de plutire. Primul an în care producătorul RAAL a fost pe pierderi și nu mici a fost 2020. Atunci, pierderile înregistrate de RAAL se apropiau de 40 de milioane de lei, cifra de afaceri raportată fiind de 256 de milioane de lei.
Un an mai târziu, compania s-a redresat și a ajuns la o cifră de afaceri de 322,9 milioane de lei și un profit de 13 milioane de lei, iar în 2022, cifra de afaceri a crescut la 389,2 milioane de lei însă nu și profitul care a fost de doar 6,8 milioane.
În 2023, ultimul an pentru care sunt disponibile datele financiare ale producătorului RAAL, a raportat o cifră de afaceri de 383 de milioane și un profit net de 262.562 de lei, cel mai mic raportat în ultimele două decenii și de 25 de ori mai mic decât cel din 2022. Datoriile acumulate de companie ajungeau la 218 milioane de lei.
Numărul de angajați raportat în 2023 a fost de 2.000. Anul trecut, însă numărul de angajați a scăzut cu 300, producătorul luând măsura extremă de a renunța la o parte bună din angajații săi, în încercarea disperată de a readuce compania pe linia de plutire.
Tot anul trecut, acționarii RAAL au luat în calcul identificarea unui investitor care să scoată compania din situația financiară dificilă. Această variantă a fost însă respinsă în cele din urmă de acționari, care mai fac o tentativă de a se salva singuri.
Profitul Rombat s-a dus în cap: de la 22,6 mil, la doar 4!
Nici Rombat, producătorul de baterii nu o duce mai bine în ultimii ani. Dacă în 2022 raporta o cifră de afaceri de 395 de milioane de lei și un profit de 22,6 milioane de lei, un an mai târziu, profitul scădea la 19 milioane de lei, urmând ca în 2022 să scadă la 7,4 milioane de lei, deși, culmea cifra de afaceri era cu 100 de milioane mai mare decât în 2020.
În 2023, Rombat a raportat o cifră de afaceri de 512,6 milioane de lei și un profit de 4 milioane de lei. Datoriile însă sunt cele mai mari din istoria companiei, ajungând la 144,4 milioane de lei. Numărul de angajați a rămas, însă constant.
Anul acesta, Rombat, care este prezent în peste 40 de țări de pe 4 continente, împlinește 45 de ani de existență. Compania a fost cumpărată de METAIR, iar în 2024, se pare că Rombatul s-a numărat printre producătorii deținuți de METAIR care au excelat, crescându-și cu 10% volumul de baterii vândute.
Pe plus pare să fie producătorul Comelf, care în 2023 a raportat o cifră de afaceri de 191,4 milioane de lei și un profit de 9,3 milioane de lei. În 2022, cifra de afaceri era de 173,2 milioane de lei, iar profitul de 4 milioane, jumătate cât cel înregistrat în 2023. Producătorul a reușit să obțină un profit similar doar în anul 2014, când era de 8,1 milioane de lei.
Nu lipsesc nici datoriile, care în 2023 au ajuns la 77,2 milioane de lei, în scădere, însă, față de anul precedent. La Comelf lucrează 633 de oameni și se numără printre producătorii care au fost nevoiți să apeleze la forță de muncă străină. Societatea pe acțiuni a fost nevoită să apeleze la forță de muncă din țările asiatice, pentru a-și asigura sudorii. Se pare că 20% dintre sudorii care lucrează la Comelf provin din țările asiatice.
Anul acesta, Comelf a achiziționat Mottra SRL, o firmă bistrițeană specializată în bobinarea motoarelor. Compania care are o vechime de 20 de ani a fost achiziționată cu doar 220.000 de lei.
Și TeraPlast a fost, cel puțin până în anul 2024, pe linia de plutire, raportând în 2023 afaceri de 572 de milioane de lei și un profit de 25,4 milioane de lei. Datoriile raportate erau de 218,7 milioane de lei. Numărul de angajați raportat a crescut din 2022 până în 2023 cu 50.
În 2022, TeraPlast a raportat o cifră de afaceri de 588 de milioane și un profit de 36 de milioane de lei. În 2021, TeraPlast a raportat cel mai mare profit din istoria companiei. Aceasta ajungea la 323,5 milioane de lei, iar cifra de afaceri la 550,6 milioane de lei. În ultimul deceniu, datoriile grupului nu au scăzut sub 150 de milioane de lei. Deși datele financiare încă nu sunt disponibile, se pare că anul trecut, TeraPlast a fost pe pierderi.
Nici TeraPlast Recycling, parte din grupul TeraPlast, nu o duce așa bine. În 2023 a raportat o cifră de afaceri de 34,8 milioane de lei și pierderi de 5,5 milioane de lei. Datoriile treceau de 100 de milioane de lei, în condițiile în care cu un an în urmă abia treceau de 7 milioane de lei. În 2022, compania din grupul TeraPlast raporta o cifră de afaceri de 60,8 milioane de lei, dublă față de 2023, și profit de 5,2 milioane de lei. În anul 2021 a reușit TeraPlast Recycling să treacă de pragul de 1 milion de lei profit, sărind direct la 3,6 milioane.
Și producătorul Leoni a fost nevoit să renunțe la angajați anul trecut
În anul 2023, compania care manageriază fabricile Leoni din Bistrița raporta o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei și un profit de 48,9 milioane de lei, mai mic decât în anul precedent, când profitul ajungea la 60,4 milioane de lei. În 2010, Leoni înregistra o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei și pierderi de 28 de milioane de lei.
Numărul de angajați a tot scăzut în ultimii ani. Cel mai mare număr de angajați l-a înregistrat în 2016 – mai bine de 8000 de oameni munceau atunci la Leoni. Un an mai târziu, numărul angajaților a scăzut cu 1000 la 7000, iar în perioada 2018-2020 s-a menținut peste 5.000 de angajaţi. Numărul lor a început să scadă iar în 2021 la 4.800 de angajați, urmând ca în 2023 Leoni să raporteze 4.398 de angajați.
Anul trecut, grupul anunța restructurări serioase în România. La mijlocul anului trecut, Leoni anunța că vrea să reducă numărul de angajați cu 10%, în contextul economic generat de scăderea drastică a comenzilor pentru vehiculele electrice. Anunțul a venit după ce Leoni anunțase deja că închide fabrica de la Luduș, județul Mureș, unde lucrau 200 de oameni.
Tot în toamna anului trecut, o companie chineză a cumpărat pachetul majoritar al producătorului german de cabluri auto. Luxshare a achiziționat 50,1% din Leoni și a promis că va extinde portofoliul companiei și accesul la piață.
