Cum îşi bate joc milionarul Gicu Agenor Gânscă de proiectele din Botoşani

Societatea Trustul de Instalaţii Montaj şi Construcţii SA, (TIM) firma de construcţii patronată de afaceriştii clujeni Gicu Agenor Gânscă şi Mircea Irimuş şi-au bătut joc de lucrările pe care le aveau în Botoşani, lucrări pentru care aceştia au licitat. De doi ani de zile TIM Cluj nu a fost în stare să execute nişte intervenţii la o conductă şi două cămine.

TIM Cluj a obţinut în zona Botoşani unul dintre numeroasele proiecte pentru extinderea reţelei de apă şi canalizare, pe fonduri europene, la Nova ApaServ, furnizorul de apă potabilă în municipiul Botoşani. Compania clujeană avea de executat o serie de intervenţii în centrul oraşului, lucrări care nu erau extrem de complexe. Contractul dintre TIM Cluj şi Nova ApaServ, unde subcontractator principal este Elasco (furnizori de servicii pentru consultanţă, proiectare, execuţie lucrări şi exploatare pentru instalaţii termoenergetice) s-a ridicat la 31,1 milioane de lei.

”În spatele Casei Cărţii, în zonă ultracentrală din municipiul Botoşani, de peste doi ani de zile sunt nişte lucrări foarte întârziate de către firma TIM Cluj. Nu sunt nişte lucrări cu un grad de complexitate mare, sunt nişte lucrări simple, este pur şi simplu o conductă de apă şi două cămine. Cu toate acestea constructorul din Cluj are o întârziere de peste doi ani de zile şi zece avize de spargere nerespectate”, a afirmat Marian Murariu, viceprimarul municipiului Botoşani, potrivit botosaneanul.ro.

Abia vara aceasta după o serie de discuţii şi o vizită a unui director de la Ministerul Dezvoltării Regionale la Botoşani, oamenii care locuiesc lângă Piaţa Centrală au primit asigurări că zona lor se va repara.

”Într-un final, după lungi discuţii şi şedinţe, s-au apucat de lucru şi urmează ca în câteva zile să termine de asfaltat partea unde au intervenit dlor, le mai rămâne doar un cămin care se va termina în două săptămâni”, mai spune Marian Murariu.

Printre altele, directorul de la Bucureşti le-a reproşat şefilor de la Botoşani că nu are reziliat contractele cu constructorii care nu şi-au respectat termenele şi pur şi simplu le-au permis să tergiverseze lucrările.

TIM Cluj, în insolvenţă

Chiar dacă TIM Cluj se află în insolvenţă, în urmă cu un an şi jumătate, reprezentanţii municipalităţii nu şi-au făcut probleme în această privinţă şi sperau că lucrările vor fi executate în cel mai scurt timp.

Atât oficialii Consiliului Judeţean Botoşani, acţionarul majoritar al Nova ApaServ, cât şi cei ai Elsaco spuneau în iarna anului 2016 că nu vor fi probleme din cauza insolvenţei firmei TIM Cluj.

„Am înţeles că insolvenţa nu afectează în niciun fel acest proiect. Insolvenţa durează mult, iar până a primăvară reţelele din Botoşani trebuie finalizate. Teoretic nu se influenţează în niciun fel, practic… nu ştiu ce va fi”, a declarat Gheorghe Sorescu, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Botoşani, potrivit aceleaşi surse.

Şi Viorel Iliuţă, managerul general al Elsaco, a declarat că există confirmarea scrisă a reprezentanţilor TIM Cluj a continuării lucrărilor cu Nova ApaServ şi a menţinerii contractului cu Elsaco.

„Reprezentanţii TIM ne-au comunicat în scris faptul că sunt interesaţi să continue contractul cu beneficiarul, adică Nova ApaServ, şi cu noi, Elsaco, pentru execuţie. Avem confirmarea scrisă, ştampilată, că vom continua contractul şi după această confirmare, au fost făcute şi anumite decontări, după vreo patru luni de pauză. Există un calendar agreat al lucrărilor, deci se merge mai departe”, a precizat şi Viorel Iliuţă.

Lucrările de 31,1 milioane lei din zona Botoşani fac parte din master-planul de apă-canal-epurare al judeţului, care are o valoare de 109 milioane euro fără TVA, dintre care 102 milioane euro fonduri europene, 7 milioane euro cofinanţarea Nova Apaserv.

Societatea şi-a cerut insolvenţa

După declanşarea procedurilor de către Direcţia Generală Antifraudă şi DIICOT Oradea, societatea SAWA a intrat, subit, în insolvenţă. Datoriile societăţii către terţi sunt de 27.5 milioane de lei.

Ancheta inspectorilor Antifraudă a adus după sine o blocare a conturilor, şi aşa goale, fapt ce a generat un lanţ întreg de alte probleme. De exemplu, societatea nu a mai putut onora biletele de bancă şi a ajuns în Centrala Incidentelor de Plăţi, BRD a declarat scadent anticipat un credit de 3.5 milioane de lei, Banca Transilvania a blocat o altă linie de scontare, în valoare de alte trei milioane de lei, Direcţia de Finanţe Cluj a anulat programul de reeşalonare a datoriilor, etc.

Lichidatorul judiciar care a întocmit raportul de insolvenţă s-a întrebat retoric despre modul în care societatea SAWA a reuşit, în primele nouă luni ale anului 2015 să realizeze venituri de 32.9 milioane de lei, şi să nu mai aibă bani pentru plata furnizorilor de materiale de construcţii. O posibilă cauză, mai susţine lichidatorul este faptul că firma a făcut afaceri cu firmele din trustul controlat de Gicu Gânscă şi familia Aşchilean, multe dintre acestea aflate acum în insolvenţă. ”Activitatea financiară a fost una păguboasă, cu rezultate financiare negative din cauza efectelor scontate şi a creditelor de tip factoring aflate în derulare”, susţine lichidatorul judiciar.

Firmele lui Gânscă, abonate la contractele Companiei Naţionale de Investiţii

Compania Naţională de Investiţii a atribuit şapte contracte către trei firme controlate de afaceristul clujean Gicu Agenor Gânscă. În total, firmele în cauză au încasat de la Compania Naţională de Investiţii aproximativ 10 milioane de euro pentru construcţia unor săli de sport şi a unor bazine de înot – celebrele investiţii cu care se laudă şi astăzi Elena Udrea. Mulţi consideră  că a fost o risipă făcută din banii publici de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, pe vremea când această instituţie a fost condusă de Vasile Blaga şi, ulterior, de către Elena Udrea.

Gicu Agenor Gânscă a derulat afaceri serioase pe banii Companiei Naţionale de Investiţii. Acesta a fost cercetat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru că, în anul 2007, a manipulat Bursa RASDAQ

Potrivit procurorilor, Gânscă a cumpărat, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare, acţiunile firmei Antrepriza Construcţii Industriale Bistriţa SA, oficializând tranzacţia cu ajutorul Bursei, pentru a oferi tranzacţiei un aspect de legalitate. În rechizitoriul prin care Gânscă a fost trimis în judecată, în luna noiembrie a anului 2010, anchetatorii precizează că Gicu Gânscă a încheiat, în cursul anului 2007, cu directorul ACI Bistriţa SA, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, care au vizat vânzarea unui prim pachet, de 343.092 de acţiuni, după care a achiziţionat un alt pachet, majoritar, de peste 3,6 milioane de acţiuni. Anchetatorii susţineau că Gânscă a utilizat informaţii preferenţiale, inside trading, reuşind, astfel, ca doar într-un minut, să ajungă proprietarul ACI Bistriţa SA, achiziţionând acţiunile cu preţul de 0,1 lei bucata. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată Rareş Nilas, directorul BT Securities – Direcţia de Brokeraj a Băncii Transilvania, avocatul Victor Puşa şi doi brokeri.

În 2011, procesul a fost suspendat, iar dosarul a fost trimis spre examinare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg. Aici, judecătorii au considerat că, în tranzacţia referitoare la acţiunile ACI Bistriţa SA, nu a fost manipulată piaţa de capital. În martie 2013, toţi inculpaţii din dosar au fost achitaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sumă considerabilă primită de la CNI

Ştim deja că una dintre obsesiile Elenei Udrea în materie de investiţii strategice au reprezentat-o baziele de înot. O altă serie de lucrări de investiţii a constat în construcţia de săli de sport, iar Gânscă a participat şi la acest program. De data aceasta, prin intermediul unei societăţii TIM SA Cluj-Napoca, firmă prin care Gicu Gânscă a construit pentru Compania Naţională de Investiţii trei săli de sport, dotate cu teren de handbal şi un bazin olimpic.

Contractele au fost încasate de TIM SA Cluj-Napoca în datele de 6 ianuarie, 13 mai şi 29 iulie 2010, iar lucrările contractate au fost executate în comuna Racaşdia, judeţul Caraş-Severin, Măerişte, judeţul Sălaj, şi municipiul Cluj-Napoca. În total, pentru aceste lucrări, Compania Naţională de Investiţii a plătit suma de 11.350.000 de lei, cu TVA inclus.

Deşi procesul era în toi, atât Gicu Gânscă, dar şi ACI Bistriţa SA au participat la diverse licitaţii organizate de Compania Naţională de Investiţii. Spre exemplu, la data de 11 ianuarie 2010, când deja la minister se instalase Elena Udrea, iar la conducerea CNI fusese fosta prietenă a acesteia, Ana Maria Topoliceanu, SC ACI Bistriţa SA şi-a adjudecat un contract în valoare de 23,08 milioane de lei, cu TVA inclus, pentru construcţia unui bazin de polo în municipiul Cluj-Napoca.

O altă societate controlată de afaceristul Gicu Agenor Gânscă se numeşte SC Grup 4 Instalaţii SA Cluj-Napoca. Această firmă a început relaţia cu Ministerul Dezvoltării Regionale încă de pe vremea când instituţia era condusă, în calitate de ministru, de fostul copreşedinte al Partidului Naţional Liberal, Vasile Blaga. Astfel, la data de 24 noiembrie 2009, în plină campanie pentru alegerile prezidenţiale, SC Grup 4 Instalaţii SA a primit, în urma câştigării unei licitaţii, de la Compania Naţională de Investiţii, un contract în valoare de 4,44 milioane de lei, cu TVA, pentru construcţia unui bazin de înot olimpic în Turda. La data de 19 mai 2010, aceeaşi firmă a mai încasat de la CNI alte 4,52 milioane de lei, cu TVA, pentru construcţia unui bazin similar în localitatea Marghita.

Investigaţie DIICOT la firma lui Gânscă

Inspectorii Antifraudă şi procurorii DIICOT Oradea au declanşat anul trecut investigaţii la firme importante din domeniul vânzărilor de materiale de construcţii. Pe lista celor vizaţi se afla şi Sawa SA din Cluj-Napoca, firmă controlată de un grup de oameni de afaceri, din domeniul construcţiilor civile, Agenor Gicu Gânscă şi Ioan Aşchilean.

Procurorii DIICOT au anunţat că administratorii acestor societăţi comerciale ”fac obiectul dosarului penal”, în care există suspiciunea că s-a produs o evaziune fiscală în valoare de 50.02 milioane lei.

Anchetatorii de la DIICOT Oradea spun că aceste firme au constituit un grup organizat care a avut ca scop efectuarea de tranzacţii nereale cu firme de tip fantomă. Facturile de la firmele fantomă atestau unele relaţii comerciale care nu au existat niciodată. Scopul final era de a crea în mod artificial TVA deductibil şi de ”a diminua nelegal impozitul pe profit datorat statului”.

În prezent, grupul de firme controlate de Gicu Gânscă au intrat, rând pe rând, în insolvenţă. În prezent, afacerile sunt derulate pe societatea ACI Bistriţa.