Cum încearcă o asociație și o persoană fizică să pună frână imobiliarilor cu plângeri și petiții

Deși pare greu de crezut, în spatele unui număr important de adrese, plângeri și petiții înaintate la Primăria Bistrița vizând diverse Planuri Urbanistice Zonale, proiecte imobiliare sau Planuri Urbanistice de Detaliu se află o asociație și o doamnă. Este vorba despre Asociația Bistrița Civică și Nacu Mariana, care, în ultimii doi anu au depus nu mai puțin de 12 adrese care vizau proiecte imobiliare.

O asociație și o persoană fizică încearcă să bage bețe în roate dezvoltatorilor imobiliari cu petiții și adrese la Primăria Bistrița. Este vorba despre Bistrița Civică, asociație condusă de Adrian Florin Chereji, un ex primar și consilier local care a renunțat subit la Consiliul Local în 2017, la doar un an și câteva luni de când fusese ales pe listele PNL.

Un alt semnatar al adreselor este Nacu Mariana, o doamnă care face parte din aceeași asociație Bistrița Civică, potrivit declarației sale de avere. Aceasta activează ca șef serviciu măsuri specifice la Agenția Județeană de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Gazeta de Bistrița a solicitat Primăriei Bistrița o listă cu adresele formulate de această asociație, dar și de către Nacu Mariana pentru proiectele imobiliare care au ajuns să fie discutate în Consiliul Local.

Potrivit răspunsului oferit de Primăria Bistrița, în ultimii doi ani, Nacu Mariana alături de Bistrița Civică au formulat 12 adrese care vizau chestiuni de urbanism. Astfel, în 2020, Bistrița Civică a formulat două adrese, în 2021, Bistrița Civică a formulat 4 adrese, iar Mariana Nacu două. În anul în curs, Nacu Matriana a formulat deja 3 adrese, toate vizând chestiuni de urbanism.

„Deranjați” de locuințele colective mici

Deși în răspunsul acordat, Primăria Bistrița nu a precizat și care au fost proiectele care au „deranjat” asociația Bistrița Civică și pe Nacu Mariana, Gazeta de Bistrița a dat peste câteva dintre ele.

Unul dintre proiectele răscontestate este cel care reglementează ridicarea de locuințe colective mici care deși a fost pe ordinea de zi a Consiliului Local încă de anul trecut, încă nu a fost votat.

„Nu este nici normal și nici legal ca cetățenii cartierelor municipiului care au muncit o viață și au făcut eforturi pentru a trăi în liniștea unui cartier rezidențial format din case individuale să stea în incertitudine și să se aștepte ca oricând poate să apară sub geamurile lor o „locuință colectivă mică”. Și tot obligația dumneavoastră este să vă asigurați că, până la clarificarea acestei situații, nicio autorizație de construire pentru tipurile de construcții de mai sus nu va mai fi acordată”, spunea Mariana Nacu într-o adresă înaintată Primăriei Bistrița, alături de alte două persoane, anul trecut în noiembrie.

Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că Mariana Nacu locuiește într-un cartier de case și nu vrea ca liniștea să-i fie tulburată de vreo măgăoaie, care a trecut de vigilența și pixul secretarului Gaftone. În finalul adresei, aceasta amenință Primăria Bistrița cu instanța.

Locuințele colective mici sunt atacate și de Bistrița Civică. Se întâmpla încă din 11 ianuarie 2021:

„Consiliul Local trebuie să țină cont și să apere interesele majorității cetățenilor. Poate că Bistrița mai are nevoie de unități locative, dar acestea nu trebuie să fie construite în detrimentul majorității cetățenilor și să le afecteze calitatea vieții. Înghesuind clădirile într-o anumită zonă se va crea mult disconfort celor ce locuiesc deja în acea zonă. Traficul auto va crește generând poluare și /sau ambuteiaje și risc ridicat de accidente. Străzile și trotuarele vor fi pline de mașini care nu au unde parca. Chiar dacă „teoretic” au locuri de parcare în incinta parcelei, mulți nu se sinchisesc/obosesc să parcheze pe acele locuri pentru că manevrele de parcare sunt dificile, iar mașinile sunt lăsate în stradă. Se vor reduce spațiile verzi generând insule de căldură urbană locală, cu impact negativ asupra sănătății bistrițenilor. Specificul, farmecul, unui cartier de case va fi alterat prin construirea unor blocuri printre ele, ceea ce, din păcate s-a și întâmplat în Bistrița”, se arată într-o adresa înaintată de Bistrița Civică și semnată de Adrian Florin Chereji.

Nacu face bășcălie de PUG și îi trage de urechi pe consilieri

În aceeași adresă trimisă în noiembrie anul trecut Primăriei Bistrița, Mariana Nacu se apucă să comenteze pe marginea subiectului PUG-uri paralele și îi trage chiar pe consilierii locali de urechi.

„În mod sigur noi nu știm multe despre urbanism. Nu știm și nici nu este important pentru noi dacă există una sau 10 variante de PUG în acest moment și nici dacă nici măcar instanța nu a reușit să deslușească acest aspect. Pe noi, toți cetățenii municipiului Bistrița (cred că putem să îi includem aici și pe dezvoltatorii imobiliari), ne interesează însă ca întreaga activitate urbanistică, inclusiv autorizarea tuturor tipurilor de construcții, să se facă în condiții de deplină legalitate, pe baza unor documente legale, clare, fără loc de interpretări. Este de datoria și obligația dumneavoastră, consilierii locali, să faceți acest lucru să fie posibil”, spune Nacu în adresa înaintată Consiliului Local.

Aceasta trece în revistă și o serie de erori identificate în PUG-urile disponibile fie afișate la Primărie, fie pe site-ul oficial.

 „În acest moment, în cadrul documentelor PUG aprobat prin HCL 136/2013 și prelungit prin HCL nr 184/2018 de către CL al municipiului Bistrița există diferențe între unele prevederi în partea scrisă și partea desenată, fapt care a dus la erori de interpretare de către primăria municipiului Bistrița în activitatea sa de reglementare și avizare a activității de construire pe raza municipiului, interpretări subiective în unele cazuri și a generat nenumăratele petiții din partea locuitorilor. (…) Prin menționarea utilizării regimului de construire continuu se schimbă prevederile din alte părți scrise și din planșe, astfel că se pune problema dacă divizunea terenurilor în UTR-uri s-a făcut corect. Devine tot mai evident că adăugarea termenilor de locuințe colective mici, semicolective medii și a regimului de construire continuu s-au făcut eronat”.

Ce rol au aceste adrese? Ei bine, specialiștii spun pentru Gazeta de Bistrița că sunt argumente pentru funcționarii din Primăria Bistrița. Dacă vreunul, cum e de exemplu secretarul Floare Gaftone, vrea să blocheze un PUZ, atunci ține cu dinții de „doleanțele” cetățenilor care se împotrivesc acestor proiecte.

Gurile rele spun că atât asociația Bistrița Civică, cât și Nacu Mariana au acces la documentațiile acestor PUZ-uri cu ajutor din interior, iar adresele ar fi „la comandă”. Acestea sunt însă deocamdată doar speculații, deși numărul adreselor ridică niște semne de întrebare.

Nacu, alături de Maxim Gagea și Silivan Crăciun s-au judecat ani de zile cu Primăria Bistrița pentru anularea avizului de mediu emis de APM BN, în cazul PUG, în care era introdus și traseul variantei ocolitoare Bistrița Sud, care nu s-a mai materializat.

La început de 2016, deși cei trei au adus argumente serioase, Tribunalul Bistrița-Năsăud a respins acțiunea acestora. Traseul vizat al variantei ocolitoare Bistrița Sud la acea dată era: DN 17 – Parcul Industrial Bistrița Sud – Dealul Cighir  – Dealul Codrișor – Complex Wonderland – DN17. Varianta ocolitoare avea 14 km și costa 37,8 milioane de euro.

Andreea Moldovan