Bârgăuanul care în urmă cu doi ani a fost prins că a cultivat cannabis într-o poiană de pe Valea Tureacului, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de droguri, la care i s-au mai adăugat încă 428 de zile de închisoare, adică un an și două luni în plus, rest neexecutat de pe urma unei condamnări în Germania, pentru infracțiuni de trafic de droguri și introducere în țară de droguri.
Pe 24 august 2020, un comunicat al IPJ Bistrița-Năsăud făcea cunoscut faptul că polițiștii SCCO și procurorii DIICOT Bistrița-Năsăud au desfășurat, cu o zi înainte, patru percheziții domiciliare în localitatea Tureac în urma cărora două persoane au fost reținute, iar alte două au fost puse sub control judiciar.
”Începând cu luna iunie 2020, polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Bistrița-Năsăud, împreună cu procurori din cadrul D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud, au desfăşurat investigații privind o grupare infracţională specializată în trafic de droguri de risc (cultivarea plantelor de cannabis în vederea comercializării), ce acţiona în județul Bistrița-Năsăud. Din cercetările efectuate până în prezent a reieșit faptul că, de la începutul acestui an, un bărbat de 48 de ani, din Tureac, ar fi constituit o plantație outdoor de cannabis, într-o zonă împădurită, în localitatea Tureac. Totodată, ar fi implicat în activitatea infracțională și pe concubina lui, o femeie de 49 de ani, precum și pe fratele femeii, un bărbat de 45 de ani și fiul lui de 17 ani, toți din localitățile Josenii Bârgăului și Tureac”, se arăta în comunicatul IPJ Bistrița-Năsăud de la acea vreme.
În aceeași zi bărbatul de 48 de ani a fost dus în fața instanței cu propunere de arestare preventivă, care a fost admisă de instanță. Măsura preventivă a fost prelungită de mai multe ori până la condamnarea definitivă a bârgăuanului, Ionuț Cojocaru pe numele său.
Și-a înființat o cultură în poiană cu sistem de irigație
La circa un an după ce s-a întors din Germania, unde a stat după gratii și a fost liberat condiționat tot pentru trafic de droguri, dar și pentru introducerea de droguri în țară, Cojocaru nu s-a astâmpărat și a înființat o cultură în zona de domiciliu, pe Valea Tureacului.
Anchetatorii au prins de veste în iunie 2020 că într-o poiană dintr-un loc împădurit la o distanță de aproximativ un kilometru la nord de locuința lui Cojocaru există o cultură de cannabis. După cercetări, polițiștii au stabilit că bărbatul cultiva cannabis, atât pentru a-l valorifica, cât și pentru consum propriu. Drept urmare au început filajul.
Cultura nu era una oricare, fiindcă bârgăuanul avea instalații prin care să asigure plantelor apa necesară, ținând cont de poziționarea zonei.
Potrivit anchetatorilor, Cojocaru adaptase un sistem de irigare a plantelor de cannabis, având pe parcelă un rezervor pentru apă de formă paralelipipedică de 1000 litri, butoaie, recipienți și furtunuri pentru apă.
Și ca totul să meargă ca uns, bărbatul și-a cooptat concubina, pe fratele femeii, dar și pe fiul acestuia, la acea vreme în vârstă de 17 ani.
Prins cu o zi înainte de recoltare
Cu puțin înainte de percheziții, anchetatorii au prins de veste că bârgăuanul se pregătește de recoltare, după care urma să ducă marfa “undeva în țară”. Ca să nu dispară probele, pe 23 august, mascații “i-au bătut la poartă” lui Cojocaru, prinzându-l cu marfa pe tarla.
“Cu ocazia percheziției efectuate în locul numit Valea Tureacului, la locul unde inculpatul Cojocaru Ionuț înființase și întreținuse cultura, au fost identificate următoarele: un număr de 83 de plante de cannabis, dintre care la baza a 3 dintre ele au fost găsite plăcuțe cu diferite inscripții. Din plante au fost recoltate fragmente vegetale ambalate separat într-un plic, numerotat cu 17, iar plantele au fost ambalate într-un număr de 16 saci; un rezervor de 1000 litri pentru apă; 2 butoaie de 200 litri, ambele cu urme de îngrășăminte; unelte de lucru – un patent și un cutter; 2 recipienți de 5 litri și 6 recipienți de un litru cu soluții de fertilizare și un furtun de aproximativ 100 metri”, au arătat procurorii în rechizitoriu.
Cele 83 de plante de cannabis cântăreau în stare verde 19,18 kg, iar în stare uscată aproape 13.
Tot la percheziții, desfășurate la locuința mamei lui Cojocaru, anchetatorii au descoperit, în podul casei, instalații electrice specifice întreținerii unei culturi în spații închise (indoor) de cannabis, semn că acesta își putea desfășura activitatea și în perioada rece.
De asemenea, în locuința bărbatului, polițiștii au descoperit și mai multe cartușe pentru armă de vânătoare letală, însă cum nu au găsit și arma, procurorii au renunțat în final la acuzația de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.
Procurorii spun că nu au putut proba faptul că bîrgăuanul a fost ajutat la înființarea și întreținerea culturii din poiana de pe Valea Tureacului de celelalte trei persoane, respectiv de concubina sa, fratele și nepotul acesteia. Însă la domiciliul acestora doi din urmă au fost găsite arme, iar anchetatorii aveau probe despre faptul că juniorul oferea spre cannabis pentru consum, astfel că s-a decis ca această cauză să fie disjunsă din dosarul principal și anchetată separat mai departe.
Păcatele l-au ajuns din urmă
Conștient că îl paște o condamnare de ani grei de pușcărie, Cojocaru a recunoscut săvârșirea faptelor și a cerut să fie judecat potrivit procedurii simplificate.
“Fapta inculpatului Cojocaru Ionuț care, în primăvara anului 2020, a înființat și întreținut o cultură cu 83 de plante de cannabis, pe raza localității Tureac, în locul numit Valea Tureacului, într-o poiană dintr-un loc împădurit, situat la aproximativ un kilometru de locuința sa, în scopul valorificării substanțelor pe care le va obține, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri (…).
Starea de recidivă reținută în sarcina inculpatului se raportează la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr.1 Ls 9Js 8520/17 din 12.02.2018 a Tribunalului Deggendorf pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și introducere în țară de droguri de risc, fapte încriminate de legea română prin art. 2 alin. 1 și art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
Hotărârea străină care atrage starea de recidivă a fost recunoscută pe cale incidentală de procuror în cursul urmăririi penale prin Ordonanța emisă la 14 octombrie 2020 (…). În această privință instanța constată că a fost urmată procedura legală instituită de art. 147 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională, care reglementează posibilitatea recunoașterii hotărârilor judecătorești străine în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală (…).
La solicitarea instanței, în urma unei adrese înaintate Tribunalului Deggendorf, pe calea asistenței juridice în materie penală, Procurorul superior din Deggendorf, a precizat că inculpatul Cojocaru Ionuț a executat pedeapsa aplicată prin Sentința penală nr.1 Ls 9Js 8520/17 din 12.02.2018 a Tribunalului Deggendorf, în arest preventiv în unitatea corecțională Landshut în perioada 29 octombrie 2017-19 februarie 2018, după care la data de 07 martie 2018 (când hotărârea a devenit executorie din punct de vedere juridic, la data de 20 februarie 2018) a fost transferat la unitatea de corecție Straubing. Prin aceeași adresă emisă la data de 19.04.2021 cu nr. 6 AR 268/21; 9 Js8520/17 (…) procurorul din Deggendorf a precizat că sfârșitul pedepsei aplicate inculpatului «a fost notat pe 28 octombrie 2020», însă prin Decizia din 28 mai 2019 Parchetul Deggendorf nu a mai cerut aplicarea în continuare a pedepsei privative de libertate conform art. 456a din Codul de procedură penală din Germania, astfel că la data de 21 august 2019 inculpatul a fost în cele din urmă deportat cu avionul în România. În fine, în adresa înaintată de autoritatea judiciară din Germania se precizează că din pedeapsa aplicată inculpatului Cojocaru Ionuț prin Sentința penală nr.1 Ls 9Js 8520/17 din 21.02.2018 a Tribunalului Deggendorf, au rămas neexecutate un număr de 428 zile închisoare (…).
Procedând la de individualizarea pedepselor care urmează a fi aplicate inculpatului instanța va avea în vedere, în prealabil, că acesta este judecat conform procedurii recunoașterii învinuirii prev. de art. 375 Cod procedură penală, astfel că potrivit dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina sa se reduc cu 1/3”, se arată în motivarea sentinței pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Astfel, bârgăuanul a primit 3 ani de închisoare, la care instanța a adăugat cele 428 de zile care au rămas neexecutate în Germania, fiindcă acesta comisese aceleași fapte și astfel s-a considerat că este vorba de recidivă. Dacă nu și-ar fi recunoscut faptele, bărbatul risca până la 15 ani de închisoare, doar pentru infracțiunile comise în România, plus pedeapsa neexecutată în Germania. Omul a fost nemulțumit de sentință și a mers mai departe la Curtea de Apel Cluj, însă fără succes.
