În această perioadă, au loc probele pentru ocuparea posturilor de judecători și procurori. Urmează să fie angajate 467 de persoane, însă interviurile par să fie luate cu toptanul. Printre viitorii magistrați se numără indivizi care au fost acuzați și cercetați pentru ucidere din culpă, lovire, șantaj, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, etc. În virtutea faptului că scăpat fără condamnare, aceste persoane au trecut fără nicio problemă proba bunei conduite.
În această perioadă de timp, Consiliul Superior al Magistraturii derulează un concurs pentru ca 467 de posturi de procurori și judecători să fie ocupate. Angajările se fac fie prin intermediul unei legi care stipulează că juriștii cu o vechime de 5 ani pot deveni magistrați sau prin concursurile organizate de Institutului Național al Magistraturii.
În această perioadă au loc probele de verificare a bunei reputații în care personalul CSM realizează un interviu cu fiecare candidat în parte pentru a vedea dacă persoana este sau nu controversată, șantajabilă, etc.
În cazurile a șase candidați bazele de date ale Poliției, instanțelor și parchetelor arătau că au fost cercetați sau condamnați penal în trecut.
Din listele publicate de CSM la secțiunea dedicată acestui concurs reiese că, la această probă, plenul CSM a respins unul dintre candidați – Alin Anton, avocat în cadrul Baroului Argeș, pentru care, pe 18 ianuarie 2024, a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru trafic de influență – ar fi pretins de la o persoană condamnată cu executare suma de 10.000 de euro, lăsând-o să creadă că are influență asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casație și
Justiție, loc unde dosarul se afla în faza de recurs în casație. Luna trecută, Anton a fost pus sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Alți patru candidați care fie au fost condamnați definitiv, fie au fost cercetați de procurori au trecut de proba bunei reputații și au depus cererea de alegere a postului pe care îl preferă în sistemul de justiție: procuror sau judecător, o decizie în acest sens urmând a fi anunțată, zilele următoare, de CSM, potrivit g4media.ro. Astfel, pe locul 19 din cei 467 de admiși se află Sorina Petrea, grefier la o instanță din Galați, care, în 2015, a fost condamnată definitiv la 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. Ea a fost reabilitată de drept (infracțiunea s-a șters din cazierul judiciar) în aprilie 2018.
Victima a atenționat CSM, dar nu a contat
Pe locul 231 în lista viitorilor magistrați este avocatul craiovean Robert Cosmin Preda, pentru care, în 2017, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a pus în mișcare acțiunea penală, acuzațiile fiind de loviri și alte violențe, amenințarea, șantajul, hărțuirea, asistența și reprezentarea neloială și divulgarea secretului profesional.
În același an, cauza a fost clasată, parțial pe motivația că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege și parțial pentru că persoana vătămată – o fostă iubită – și-a retras plângerea. În timpul procedurii de la CSM, femeia a depus un memoriu, susținând că Preda nu îndeplinește condiția bunei reputații pentru a ocupa funcția de magistrat, motivul invocat fiind că este o persoană violentă și abuzivă.
În memoriu, ea a relatat faptul că Preda ar fi bătut-o, cauzându-i leziuni ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, i-ar fi deteriorat telefonul mobil, i-ar fi trimis sute de emaluri și ar fi sunat-o de sute de ori, ar fi amenințat-o, ar fi divulgat date și informații din viața sa privată etc.
Contactat de G4Media.ro, Preda a afirmat că susținerile acuzatoarei reprezintă o ”tracasare și o răzbunare” din partea acesteia, deoarece el este avocatul fostei soții a actualului ei partener într-o speță care privește tutela unui copil. ”Eu am depus la CSM documente care arată că nu am fost sancționat niciodată”, a conchis Preda.
Pe locul 297 s-a situat avocatul Dumitru Gabriel Voiniciuc din Botoșani care, printr-o sentință din 1999, a primit o amendă penală de 1 milion de lei vechi pentru săvârșirea infracțiunii de lovire. El a fost reabilitat de drept în octombrie 2006.
Pe locul 460, avocata Simona Cornelia Barbu are, din ianuarie 2017, o sentință penală definitivă într-un dosar de la Judecătoria Sectorului 3, acuzațiile procurorului de caz fiind de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. În acest caz, completul de judecată a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei.
Din informațiile G4Media.ro, pe lista candidaților admiși s-ar mai fi aflat un candidat pe care, în 2010, Curtea de Apel Timișoara l-a condamnat la 6 luni de închisoare, cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, aceasta fiindu-i ștearsă din cazier, prin reabilitare, în martie 2013.
În cazul celor reabilitați, comisiile de analiză din CSM au luat act de faptul că aceștia nu figurau cu condamnări în cazier care să fie în interiorul unor termene de supraveghere, în timp ce, pentru Barbu, a fost invocată o decizie a Curții Constituționale care prevede că persoana față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei nu poate fi supusă vreunei decăderi sau interdicții.
Justiția – cel mai cunoscut brand de spălătorii din România
Conform unei decizii din 2012 a Curții Constituționale, ”în cazul magistraţilor, buna reputaţie constituie o condiţie a încrederii publice în justiţie şi eficienţa acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiţiei şi deplina aplicare a dispoziţiilor constituţionale care reglementează înfăptuirea sa.”
În situații precedente de admitere în magistratură, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că prin reabilitare se înţelege chiar „restabilirea bunei reputaţii”, considerând că, în astfel de cazuri, pentru respingerea candidatului, este nevoie și de existenţa ”unor ecouri publice cu privire la fapta pentru care reclamantul a fost condamnat”, precum și de ”faptul că în percepţia opiniei publice ar fi ştirbită buna reputaţie”.
Condiții speciale
Magistrații sunt supuși unei verificări a conduitei în condițiile în care, odată ajunși în funcție au posibilitatea de a-și mări salariile și pensiile prin propriile decizii.
În timp ce alte modificări care vizează pensiile speciale ale militarilor, politiștilor, angajațiilor din diplomație sau serviciilor secrete nu s-au izbit de opoziția Curții Constituționale, cele care îi privesc pe magistrați au fost atacate chiar de aceștia, iar Curtea le-a dat dreptate. Majoritatea judecătorilor CCR sunt ei însiși beneficiari ai pensiilor speciale.
Așa se face că magistrații au reușit să-și păstreze în bună măsură privilegiile conferite de lege sau să le amâne pe termene foarte lungi.
Două sunt discrepanțele cele mai mari între aceștia și ceilalți pensionari speciali: modul de calcul al pensiei și vârsta de pensionare.
În timp ce pentru ceilalți beneficiari de astfel de pensii speciale, militari, de pildă, baza de calcul este de 65% din media salariilor brute pe ultimele 12 luni, la magistrați este 85% din ultimele 48 de luni.
Dacă vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 60 de ani de abia în 2062, deci peste 38 de ani, pentru ceilalți speciali vârsta de pensionare de 60 de ani va fi generalizată în 2030.
