Noul an scolar a început de o saptamâna si, asa cum ne-am obisnuit, la începerea fiecarui an scolar, sindicatele din Învatamânt cer mariri salariale. O tin asa de aproape 20 de ani, dar din pacate nu mai sperie pe nimeni.
Grevele dascalilor au fost cândva un fel de Bau-Bau pentru guvernanti, dar acum au ajuns sa nu mai fie luate în serios. Si asta este doar din vina lor, a dascalilor, pentru ca lipseste curajul si unitatea.
An de an îi auzi plângându-se si vaietându-se pe la colturi ca nu au una sau alta, si, mai ales, nu au salarii pe masura muncii si pregatirii lor. Nu au, este foarte adevarat.
Îmi aduc aminte ca la scurt timp dupa revolutie o parte dintre dascali au intrat în greva. Au fost multi însa care au stat deoparte, tremurau în izmene si s-au dus la ore. Oamenii aceia, culmea cu pregatire superioara, au înghitit ceea ce li se spunea de catre directori – daca intra în greva vor fi dati afara. Un om cu capul pe umeri, dar si cu sânge în instalatie si-ar fi dat seama ca e dreptul sau sa lupte pentru o viata mai buna. Si-apoi cum sa dai afara atâtia oameni? Ramâneau scolile fara cadre? Cu siguranta, nu. Drept dovada, au ramas în sistem si cei care au avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume. În plus, acum multi ani grevele erau tinute la sfârsitul anului scolar. De altfel, astfel de greve au mai fost si acum doi sau trei ani. Dar, pentru ca liderii motati de la nivel national au pus pusca jos pe motiv ca ar afecta bacalaureatul, desi tocmai asta era arma forte, au obtinut de fiecare data mai nimic. Doar promisiuni, care în final nu s-au materializat decât, eventual, pe sfert si multe, multe amânari.
Drept urmare, guvernantii s-au obisnuit cu sperietoarea numita greva dascalilor si le dau cât vor, indiferent de momentul ales pentru greva. La început de an scolar, oricum nu rezolva nimic, în afara de a bulversa orarul si pe elevi, plus ca orele pierdute trebuie recuperate. În ceea ce priveste sfârsitul de an… e bacalaureatul.
Acum sindicatele din Învatamânt ameninta din nou cu greva deoarece au obtinut o majorare cu doar noua procente a salariului, desi voiau în plus 50%. Elementul original în ceea ce priveste amenintarile este însa altul, care, dupa umila mea parere, îi lasa la fel de reci pe cei care ne conduc – dascalii nu se vor prezenta la votul de pe 30 noiembrie. Eu, una, nu cred. Sunt mai mult ca sigura ca vor merge, fiindca multi dintre dascali sunt membri printr-un partid sau altul, îi mai roaga sefu’, mai da dispozitie „generalul”… si evident iar vor fi personaje cu spinarea îndoita.
Ideea în sine, aceea de a sanctiona politicienii, nu e rea deloc. Numai ca eu ma întreb daca ne foloseste sa stam pe margine? Daca ne uitam putin în urma, la ceea ce s-a întâmplat la locale, avem în fata ceea ce va urma sa se întâmple. Adica, aia putini care vor merge la vot vor hotarî pentru cei care se încapatâneaza sa stea acasa si care nu vor sa-si decida soarta cu propriile mâini. Atât timp cât exista posibilitatea sa ai de unde alege, mai ai o sansa. Poate doar asa vor ajunge în frunte cei care trebuie. Dar, trebuie o doza de curaj, nu-i asa?
Liana Muresan
