Ocolul Silvic Bistrița se regăsește în primii 10 cei mai mari proprietari de pădure din județ. Deși are 5.000 de hectare de pădure în administrare, Ocolul Silvic Bistrița produce puțin peste cât cheltuie. Din cei 3,8 milioane de lei realizați anul trecut, 3,4 au mers pe funcționare și salarii.
Printre direcțiile și instituțiile subordonate care înghit bani cu nemiluita an de an, Primăria Bistrița are și câteva care, gestionate corespunzător, ar putea aduce sume consistente la bugetul local.
Printre ele se numără și Ocolul Silvic Bistrița, care funcționează deja din 2002 și are în administrare nu mai puțin de 5.000 de hectare de fond forestier, proprietatea municipiului Bistrița și a comunei Livezile.
Ocolul Silvic, transformat în 2009 în regie publică locală, are în administrare momentan 5.693 de hectare, din care 3.418 aparțin de municipiul Bistrița, iar 2.235 de hectare de comuna Livezile. Ocolul Silvic are propria pepinieră, unde produce atât puieți forestieri pentru fondul forestier administrat, cât și puieți de talie mijlocie și mari și ornamentali pentru spațiile verzi ale municipiului Bistrița și ale comunei Livezile.
Un alt plus al Ocolului Silvic este preluarea în gestiune a fondului de vânătoare Cușma, ce deține un important fond cinegetic, cu specii de vânat mic (fazan, iepure, căprior) și vânat mare (mistreț, cerb, urs). Ocolul Silvic organizează contra cost, în sezonul de vânătoare, inclusiv partide de vânătoare cu vânători români și străini.
Vânătoarea ar putea aduce venituri frumușele la buget
Activitatea care ar putea să aducă venituri frumușele la bugetul ocolului silvic este vânătoarea, mai ales că instituția administrează unul dintre cele mai râvnite fonduri de vânătoare din județ – Cușma.
Astfel, pentru un cerb comun vânătorii trebuie să plătească până la 8.800 de euro, în funcţie de valoarea exemplarului împuşcat. Un cerb rănit, dar nerecuperat scoate din buzunarele vânătorilor 500 de euro, iar un foc greşit 100 de euro.
După cerb, ursul este următorul cel mai scump animal. Pentru un astfel de exemplar se plăteşte până la 4.000 de euro piesa, în funcţie de valoare. În cazul în care animalul nu a fost recuperat, vânătorul trebuie să plătească 1.000 de euro.
Tariful de împuşcare pentru ciută este de 200 de euro. Pentru un animal rănit şi nerecuperat, vânătorii trebuie să plătească 100 de euro. În cazul căpriorului mascul, vânătorii pot să scoată din buzunare şi aproape 3.000 de euro. Mistreţul ajunge să coste şi 750 de euro.
Doar taxa de organizare a unei partide de vânătoare începe de la 50 de euro per vânător participant şi ajunge la 100 de euro, în cazul în care vânatul este în zona optima de bătaie a armei. Tot 100 de euro se percepe şi pentru organizarea pentru o zi de vânătoare mixtă de urşi şi mistreţi.
Nu doar pe vânătoare percepe bani Ocolul Silvic al municipiului Bistriţa, ci şi pentru cazare. Pentru o zi de cazare la cantonul silvic Dealul Negru se percepe 100 de euro, iar tariful total pentru masă pe zi ajunge la 50 de euro de vânător.
Ocolul Silvic pune la dispoziţie şi maşini de teren, cu 10 euro pe oră sau 75 de euro pe zi. Microbuzul costă şi el 115 euro pe zi. Dacă vreţi să închiriaţi arme vă costă 25-30 de euro pe zi.
Nici fotografiatul şi filmatul nu sunt gratuite. Cei care vor să surprindă flora şi fauna şi habitatele acestora, în scop comercial, trebuie să plătească 100 de euro per zi/operator, în cazul fotografierii şi 200 de euro/zi/operator în cazul filmărilor. Cei care însoţesc operatorii la fotografiere şi filmare trebuie să plătească şi ei jumătate.
Cheltuie aproape cât câștigă
Cu o asemenea mină de aur, Primăria Bistrița n-ar trebui să aibă emoții cu privire la adunarea de bani la buget. Realitatea este însă alta. Potrivit centralizatorului de cheltuieli și venituri pentru 2020, anul trecut a realizat venituri de 3,8 milioane de lei din exploatare. Cheltuielile însă au fost pe măsură, acestea ajungând la 3,4 milioane de lei. Ceea ce înseamnă că Ocolul Silvic a reușit să producă doar 400.000 de lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii trec de un milion de lei, iar cele cu personalul de două milioane de lei. Salariile celor 30 de angajați înghit peste 60% din cât produce Ocolul. Tichetele de masă primite de angajați trec de 96.000 de lei.
Dividendele cuvenite bugetului local al celor două administrații locale au ar fi trebuit să fie de 301.000 de lei, însă doar 150.000 de lei au fost virați efectiv, după primele 6 luni ale anului trecut la bugetele Primăriei Bistrița și Primăriei Livezile, din cei 185.000 lei propuși.
Astfel, anul trecut, Ocolul Silvic a încasat 3,1 milioane de lei din vânzarea produselor, 261.00 de lei din servicii prestate, 13.000 de lei din redevențe și chirii și 90.000 de lei au reprezentat alte venituri. Din amenzi și penalități a mai încasat aproape 15.000 de lei.
Cu 3.500 de ha de pădure în plus, ocolul de la Șanț produce de trei ori mai mult
Ocoalele silvice cu cele mai mari suprafețe de pădure în administrare sunt Telciu și Șanț, pe care le regăsim și în top 15 național al celor mai mari proprietari de păduri. Telciu ocupă locul 4 cu 17.600 de hectare de pădure, iar Șanț are 9.000 de hectare de pădure locul 14.
Practic Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare din subordinea Consiliului Local al comunei Șanț are cu 3.500 de hectare de pădure mai mult decât municipiul Bistrița.
Ce înseamnă asta în venituri? Potrivit unor date financiare pentru anul 2018, Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare încasează anual, din exploatare, 13,5 milioane de lei, de trei ori mai mult decât Ocolul Silvic Bistrița. În anul respectiv, Ocolul Silvic Izvorul Someșului Mare a virat în bugetul Primăriei Șanț 3,2 milioane de lei.
Să nu mai vorbim despre faptul că ocolul silvic își permite să facă investiții consistente și chiar să ofere copiilor angajaților cadouri de Crăciun, 1 iunie și Paște de 16.000 de lei și cadouri ocazionale de Crăciun și Paște angajaților de încă 50.000 de lei.
Sediu nou-nouț, de un milion de lei în locul unui fost punct termic
Întrucât funcționa într-un spațiu închiriat de la Direcția de Administrare a Piețelor de pe Calea Moldovei, Ocolului Silvic i se pregătește un sediu încă din 2018. Acesta a costat un milion de lei și a fost amenajat în locul unui fost punct termic.
Construcția are două niveluri, parter și etaj cu terasă și este compusă dintr-un hol de acces cu intrare controlată, ușile de acces în clădire vor fi dotate cu sisteme magnetice de închidere, accesul realizându-se pe bază de card magnetic.
A fost amenajată o sală de așteptare și relații cu publicul, un birou pentru șeful ocolului, secretariat, oficiu, două birouri pentru contabilitate, caserie, patru birouri pentru serviciul tehnic, grup sanitar, cameră armament, sală de ședințe, spațiu de depozitare, arhivă, garaj pentru două autoturisme și un spațiu tehnic centrală termică.
Sediul Ocolului Silvic va fi dotat cu sistem de supraveghere, instalații de telecomunicații și date cu legătură la sistemul integrat de comunicație al Primăriei Municipiului Bistrița.
Deși lucrările au fost începute în 2018, abia la finalul anului trecut clădirea dădea semne că este gata să-și primească noii proprietari.
Andreea Moldovan
(SURSA FOTO: Ocolul Silvic Bistrița)
