Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organismul de conducere al puterii judecătoreşti, este, potrivit Constituţiei, “garantul independenţei justiţiei”. În acest sens, principalele atribuţii ale Consiliului vizează cariera judecătorilor şi procurorilor şi, mai ales, sancţionarea disciplinară a acestora atunci când este cazul. CSM a primit în 2004 autonomie deplină faţă de Ministerul Justiţiei (anterior fusese o direcţie oarecare în minister, sub autoritatea ministrului, persoană numită politic), autonomie asumată de România în capitolul 24 Justiţie-Afaceri Interne din cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, CSM a fost criticat constant în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, principalele observaţii fiind slaba implicare a Consiliului în sancţionarea magistraţilor cu grave abateri disciplinare şi incompatibilitatea în care se află mare parte a membrilor aleşi, care nu şi-au suspendat activitatea în instanţelor de unde provin, cu argumentul legal că respectiva incompatibilitate a fost introdusă în legea 317/2004 după începerea mandatului lor, deci nu poate fi aplicată retroactiv.
Blat la alegeri
Luni, actualul preşedinte, judecătorul clujean Virgil Andreieş, şi vicepreşedintele Bogdan Licu, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, îşi încheie mandatele. La ora închiderii ediţiei, nu se cunoaşte încă noua conducere a CSM. Conform “cutumei” candidaturile pentru aceste funcţii sunt anunţate doar în ziua alegerilor şi potrivit aceleaşi cutume funcţiile sunt adjudecate în urma unor înţelegeri de culise între cei 14 membri aleşi, deci se joacă la “blat”. Niciodată în cele cinci runde de alegeri pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte desfăşurate de la obţinerea autonomiei CSM nu au fost depuse decât câte o singură candidatură pentru fiecare poziţie. Mai mult, cu o excepţie, în ianuarie 2008, când procurorul general Laura Codruţa Kovesi a votat împotriva candidaturii Lidiei Bărbulescu la preşedinţia Consiliului, conducerea acestuia a fost aleasă în unanimitate.
Tocmeala Consiliului pe marginea propriei legi de funcţionare
CSM a fost condus pe rând de Dan Lupaşcu (judecător, fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti) şi Liviu Dăscălescu (procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti – anul 2005, de judecătorul Iulian Gâlcă (Curtea de Apel Alba-Iulia, acum pensionat) şi procurorul Cristian Deliorga (Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa) – anul 2006, judecătorul Anton Pandrea (ICCJ) şi procurorul Dan Chiujdea (Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1) – anul 2007, judecătoarea Lidia Bărbulescu (ICCJ) şi procurorul Graţiana Isac (Parchetul de pe lângă ICCJ) – anul 2008, judecătorul Virgil Adreieş (fost preşedinte al Curţii de Apel Cluj) şi procurorul Bogdan Licu (Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti). Anul acesta, pentru prima dată, Consiliul ar putea avea un procuror în funcţia de preşedinte. Cel puţin aşa prevede legea 317/2004 la Art. 24 – (1) “Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit”. Până acum, toţi membrii Secţiei pentru Procurori a Consiliului au ocupat, pe rând, funcţia de vicepreşedinte, care, potrivit actului normativ citat, va trebui ocupată anul acesta de un judecător. Legea mai prevede că preşedintele şi vicepreşedintele trebuie să fie din secţii diferite, deci în mod logic Consiliul ar fi condus de un procuror. Surse din CSM au declarat pentru Gazeta de Cluj că, dintre procurori, Liviu Dăscălescu ar putea candida pentru postul de preşedinte. Dacă membrii CSM decid să respecte riguros litera legii. Aceasta întrucât surse din Consiliu susţin că unii membri, printre care Dan Lupaşcu, intenţionează să forţeze interpretarea legii în sensul că interdicţia de a ocupa de două ori funcţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte, ar viza doar mandatele consecutive, deci cu excepţia actualilor şefi ai CSM, restul ar mai putea candida pentru încă un mandat.
Trei interimari deveniţi permanenţi şi o turnătoare
Trei din cei nouă membri ai Secţiei pentru Judecători ai CSM ocupă interimar această funcţie. Unul dintre ei este Costel Drăguţ, preşedintele Curţii de Apel Craiova, care de aproape doi ani a luat locul lui Iulian Gâlcă, retras la pensie. O modificare a legii 317/2004 prevede că locul respectiv trebuie să revină judecătoriilor, care ar urma să aibă doi reprezentanţi în Consiliu, faţă de unul cât au acum (judecătoarea clujeană Alexandrina Rădulescu). CSM a emis în 2008 o hotărâre de organizare a unor alegeri parţiale, însă acest act a fost atacat de Drăguţ la ICCJ, fapt care a suspendat procesul electoral. Judecătorul a fost depistat în 2006 de un control al Ministerului Justiţiei, în mandatul Monicăi Macovei, că nu utilizase calculatoarele achiziţionate din fonduri europene pentru Curtea de Apel Craiova. Cu toate acestea, CSM a refuzat să-l demită atunci din funcţie pe Drăguţ pentru management defectuos. Instanţa condusă de el a reuşit şi recordul de viteză în justiţia românească: judecătorii craioveni (printre care se numără şi el) au câştigat într-o singură zi procesul intentat Ministerului Justiţiei pentru sporuri salariale.
Judecătorul Gheorghe Groza, de la Curtea de Apel Oradea, este interimar în CSM, înlocuind-o de la începutul anului trecut pe judecătoarea braşoveancă Angela Hărăstăşanu, care s-a pensionat. În fine, un al clujean, Gheorghe Buta, de la ICCJ, a luat locul Lidiei Bărbulescu în Consiliu. Bărbulescu este în prezent delegată în funcţia de preşedinte al ICCJ, din luna septembrie, dată la care Nicolae Popa, fostul şef al instanţei supreme, s-a pensionat. Lidia Bărbulescu a fost propusă de adunarea ICCJ pentru a ocupa un mandat de trei ani la conducerea Înaltei Curţi, însă preşedintele Traian Băsescu a refuzat luna trecută s-o numească în funcţie. De numele Lidiei Bărbulescu se leagă mai multe scandaluri. În 2006, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a depus o sesizare penală împotriva ei, pentru trafic de influenţă. Concret, fosta preşedintă a CSM ar fi intervenit pentru modificarea bibliografiei unuzi concurs pentru posturi de consilieri juridici ai CSM în aşa fel încât fiica sa, Alina Bărbulescu să poată ocupa un astfel de post. Parchetul ICCJ a decis însă neînceperea urmăririi penale împotriva ei. Tot Lidia Bărbulescu a susţinut public aplicarea retroactivă a deciziei Curţii Constituţionale din iunie 2008 prin care a fost casată legea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS), în sensul că toate deciziile de colaborare cu Securitatea emise de Consiliu şi rămase definitive să fie considerate nule de drept.
CSM are, conform unei decizii a CNSAS din 2006, printre membri şi o informatoare a fostei Securităţi, judecătoarea Florica Bejinaru, de la Tribunalul Mehedinţi. Deşi statutul magistraţilor prevede că foştii colaboratori ai Securităţii nu pot ocupa funcţii de conducere în sistemul judiciar, Bejinaru a găsit soluţia de a-şi păstra funcţia: a contestat în instanţă decizia CNSAS.
Dorin Petrişor
