Din ce în ce mai multe ţări sunt afectate de criza financiară mondială.
După ce două mari bănci europene au fost naţionalizate şi o a treia a primit un credit de la un consorţiu de bănci, investotorii americani au fost panicaţi şi au au vândut masiv acţiuni pe Wall Street.
Mai mult decât atât, Camera Reprezentanţilor din SUA a respins planul de stabilizare a sistemului financiar care implica alocarea de fonduri de 700 de miliarde de dolari de la bugetul de stat.
Situaţia de criză a bursei din New York nu pare să se apropie de rezolvare. Săptămâna trecută, Camera Reprezentanţilor din SUA a respins planul de stabilizare a sistemului financiar. Principalii indici ai bursei de la New York au înregistrat scăderi istorice, de 7% la 9,1%, din cauza intensificării temerilor investitorilor în legătură cu situaţia economică. Indicele Dow Jones, alcătuit din principalele companii industriale americane, a scăzut luni cu 778 de puncte, respectiv 6,98%, la 10.365,45 puncte. Acesta este cel mai mare declin procentual de la prăbuşirea bursei din 1987 şi cea mai importantă pierdere ca număr de puncte a acestui indice din istoria Wall Street. De asemenea, ziua de marţi, 30 septembrie 2008, a fost cea mai slabă zi şi de la apariţia internetului, în aprilie 2000. Acţiunile Apple au scăzut cu 18%, urmate de cotaţia Google, care a pierdut 11,6% după ce a atins minimul ultimilor doi ani în timpul şedinţei. Totodată, indicele serviciilor financiare a înregistrat o scădere de 16%, determinată de declinul cotaţiei Bank of America cu 17,6% şi cel al Goldman Sachs, cu 12,5%.
Planul de stabilizare a fost respins
Deşi toată lumea se aştepta ca planul de stabilizare a sistemului financiar să fie acceptat de către Camera Reprezentanţilor de la Washington, acesta l-a respins cu 228 de voturi împotrivă şi 205 pentru. Planul a fost propus de administraţie şi implica alocarea de fonduri de 700 de miliarde de dolari de la bugetul de stat pentru preluarea activelor, datoriilor şi produselor neperformante acumultate de companii şi intervenţii istorice pentru salvarea altor instituţii din SUA şi Europa. Eşuarea iniţiativei a panicat investitorii, deja neliniştiţi de problemele din Europa, respectiv intervenţia guvernelor din Belgia, Olanda şi Luxembourg pentru salvarea grupului financiar Fortis de la faliment, cea a executivului britanic, care a naţionalizat una dintre cele mai importante bănci locale, Bradford & Bingley, şi salvarea creditorului ipotecar Hypo Real Estate de către guvernul german. Astfel, investitorii au vândut masiv acţiuni pe Wall Street, căutând refugiu în obligaţiuni guvernamentale, considerate stabile şi eficiente pe termen lung, conform agenţiei Mediafax. Chiar dacă au respins planul preşedintelui, liderii grupurilor parlamentare şi-au exprimat speranţa că o reformulare revizuită a acestuia va fi acceptată de către parlamentari şi va căpăta puteri de lege ca să salveze pieţele financiare interne şi să repună în funcţiune sistemul ipotecar american.
BCE a organizat operaţiuni de refinanţare
Săptămâna trecută au fost naţionalizate două bănci europene iar efectele acestui lucru au fost resimţite încă de la anunţarea lui, pieţele imobiliare rămânând blocate. Informaţiile au făcut înconjurul lumii într-un timp foarte scurt şi a dus la scăderea burselor de acţiuni, precum si a valorii euro şi a lirei faţă de dolar. Băncile au depozitat suma record de 28,059 miliarde de euro, ceea ce reflectă preferinţa instituţiilor de a-şi plasa numerarul în condiţii cât mai sigure în loc să acorde credite concurenţilor. Banca Centrală Europeană a organizat operaţiuni de refinanţare speciale, a căror valoare nu a fost stabilită, pentru a ajuta consolidarea situaţiei financiare a băncilor la sfârşitul trimestrului al treilea şi al acestui an. Mark Capleton, analist la RBS Global Banking, a declarat că furnizarea de către BCE a unei finanţări la termen, cu valoare neprecizată, este o măsură fără precedent pentru instituţia europeană.
Două bănci europene, naţionalizate
Guvernele din Belgia, Olanda şi din Luxemburg au fost nevoite să naţionalizeze parţial una dintre cele mai mari bănci europene, Fortis. Cele trei ţări vor prelua o parte din activele filialelor naţionale în schimbul sumei de 11,2 miliarde de euro pentru salvarea băncii de la faliment şi pentru a evita propagarea crizei financiare în Europa. Astfel, guvernele celor trei ţări vor deţine fiecare câte 49% din filialele naţionale ale băncii. În anul 2007, Fortis avea un venit de 120, 5 de miliarde de euro. De asemenea, banca avea 65.000 de angajaţi permanenţi şi alţi 20.000 de colaboratori. Înainte de a demisiona, directorul executiv al concernului, Herman Verwilst, a dat asigurări că nu există riscul falimentului, însă, potrivit France Presse, nu a reuşit să convingă. Cea de-a doua mare bancă din Europa care a fost naţionalizată este Bradford & Bingley. Grupul spaniol Santander a încheiat un acord pentru preluarea depozitelor de retail şi a reţelei de sucursale a băncii Bradford & Bingley pentru 504, 9 milioane de euro iar guvernul Marii Britanii a naţionalizat restul activelor deţinute de banca britanică. Santander va achiziţiona cele 2,7 milioane de conturi de economii ale Bradford & Bingley, care conţin depozite de 21 miliarde de lire dar şi reţeaua de circa 200 de sucursale ale B&B. Brandul B&B va fi menţinut pentru moment, dar conturile vor fi transferate la Abbey, o bancă britanică cumpărată de Santander în 2004. Restul acţiunilor vor fi naţionalizate iar guvernul va prelua portofoliului de credite ipotecare al B&B, în valoare de 50 miliarde lire. B&B este cel mai recent exemplu al unei instituţii importante din Europa sau SUA, care a fost afectată de limitarea creditării la nivel mondial.
Şi piaţa germană a fost afectată
Nici piaţa germană nu a fost lipsită de probleme. Banca germană Hypo Real Estate a ajuns la un acord cu un consorţiu de bănci, în vederea acordării unui credit pentru îndepărtarea presiunilor de refinanţare care îi ameninţau activitatea. Banca, ce acordă împrumuturi pentru proiecte imobiliare, a luat în calcul diverse metode, printre care şi vânzarea unor active, pentru a tempera presiunile cu care se confruntă. Discuţiile s-au terminat cu acordarea unui credit pe termen scurt şi mediu, de mai multe miliarde de euro, din partea unui grup de bănci germane, suficient pentru acoperirea nevoilor de finanţare ale băncii. Băncile implicate în proiect nu au fost prezentate şi nici suma la care s-a ridicat împrumutul. Există însă zvonuri conform cărora banca a obţinut o linie de creditare de până la 35 miliarde euro
.
ABN AMRO, scoasă la vânzare
ABN AMRO, achiziţionată anul trecut de un consorţiu format din trei bănci, Fortis, RBS şi Santander, urmează să fie scoasă la vânzare. Deocamdată nu a fost anunţat niciun cumpărător, însa presa olandeză a vorbit despre un interes din partea ING şi Rabo Bank, ambele bănci olandeze.
Salt istoric al indicelui VIX
Indicele VIX, principalul barometru al Wall Street pentru încrederea şi teama investitorilor, a înregistrat luni un salt istoric de 39%, la 48,4 puncte, aproape de maximul ultimilor şase ani, şi a închis la 46,72 puncte, stabilind un nou record de final de şedinţă. În plus, pieţele creditelor au rămas paralizate, deşi marile bănci centrale ale lumii furnizează constant zeci de miliarde de dolari pentru asigurarea de lichiditate, în încercarea de a încuraja împrumuturile interbancare.
Andreea Mitrică
