Schimbarea mentalităților, schimbarea modului nostru de a relaționa și reacționa în privința educației și a sănătății copiilor noștri!
În România, conform statisticilor OMS, rata obezității infantile este îngrijorătoare, în ciuda unui OM 1563/ 2008, care a aprobat o listă a alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, dar mai ales a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase! Știm cu toții foarte bine ce alimente nesănătoase sunt disponibile la punctele de alimentație publică din incinta școlilor!
Conform acelorași statistici, suntem pe primul loc în Europa la numărul de sarcini accidentale la adolescentele de 15 ani, iar rata morbidității este îngrijorătoare! Ne dorim copii informați și sănătoși, care să aibă acces la informații din surse sigure și credibile despre alimentația sănătoasă, să poată învăța despre relațiile din familie, despre prevenția bolilor, despre sănătatea sexuală și a reproducerii! Ministerul Educației nu mai poate lăsa la voia întâmplării aceste informații capitale care trebuie să ajungă în școli!
Care este situația actuală?
România a conștientizat situația gravă în care se află mecanismele de prevenție și informare a tinerilor, riscurile la care se supun prin ignorarea normelor de sănătate. Astfel, în ultimi 2 ani, instituțiile statului împreună cu organizații mondiale, ONG-uri, reprezentanți ai societății civile și-au asumat redactarea și implementarea direcțiilor strategice menite să vină în sprijinul elevilor și al tinerilor prin intermediul unei informări corecte, obiective, corelate cu gradul de înțelegere și cu nivelul de vârstă al acestora, familiarizându-i cu privire la familie, relații interumane, fiziologie, norme sanitare si de nutriție, sănătatea pentru reproducere.
În acest sens, să facem un necesar exercițiu de memorie:
- Strategia Națională de Sănătate 2014 – 2020 elaborată și asumată de Ministerul Sănătății, susține implementarea educației pentru sănătate în programa școlară, menționând în cadrul Direcțiilor Strategice faptul că solicită ,,revizuirea/actualizarea actelor normative privind igiena școlară și actualizarea programei de educație pentru sănătate de către Ministerul Educației Naționale.
- Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și a Educației pentru Sănătate elaborat de Administrația Prezidențială, UNICEF România, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății își propune să traseze axele directoare pentru implementarea în intervalul 2017 – 2018 a materiei ,,Educație pentru sănătate”, asumându-și următoarele obiective:
- 2.3 ,,Elaborarea unor reglementări necesare implementării programului de educație pentru sănătate în învățământul preuniversitar prin utilizarea tuturor resurselor umane și materiale disponibile.”
- În anul 2017: Îmbunătățirea cadrului legislativ
În calitate de deputat, membru în Comisia de învățământ, este de datoria mea să accentuez necesitatea de a susține asumat și transpartinic, măcar acum în ceasul al doisprezecelea, un act normativ care să prevadă un drept constituțional: dreptul la educație si dreptul la sănătate! Pentru o mai bună educație pentru sănătate in școli, avem nevoie, complementar, și de o școală a părinților! Iată un argument în plus pentru introducerea, în mod unitar, o dată pe ciclul de studiu, a „Educației pentru sănătate” în școlile din România!
Declarația mea politică se dorește a fi, din păcate, un semnal de alarmă!
EDUCAȚIA NU ARE CULOARE POLITICĂ!
A susține printr-un demers legislativ transpartinic, accesul elevilor la educația pentru un stil de viață sănătos, pentru o viață de familie și pentru sănătate sexuală, potrivit vârstei, este minimul gest de implicare autentică, nefardată, în educația copiilor noștri!
Mai mult decât atât, în luna octombrie a anului 2017 a fost lansată o petiție națională pe platforma ,,campaniamea.de-clic.ro” prin care se solicită Parlamentului României, dar și ministerelor avizate, să garanteze accesul tuturor elevilor la educație sexuală. Societatea civilă își motivează petiția prin dorința de a ,,dezvolta capacitatea tinerilor de a face alegeri, în mod conștient, cu privire la relații, sexualitate, sănătate fizică și emoțională. Aceste alegeri au la bază respectul și protejarea propriei sănătăți, cât și a celorlalți.”
În ultimii 27 de ani, lipsa unei reforme educaționale de fond și incapacitatea conturării unei programe axate pe nevoile actuale ale copiilor si tinerilor noștri, care să răspundă dinamicii sociale, a scos la iveală nenumărate situații îngrijorătoare cu privire la incapacitatea acestora de a-și însuși principiile unui stil de viață sănătos, de a conștientiza pericolele la care sunt expuși și de a combate gradul extrem de ridicat al morbidității, prin asumarea unui comportament alimentar responsabil, fundamentat încă de la cele mai mici vârste. În același timp, România se află printre puținele state europene care nu au implementat în curriculum „Educația pentru sănătate”, în contradicție cu țări precum Franța, Belgia, Suedia, Portugalia, Polonia, Danemarca, Germania, Cipru, Slovacia, care au conștientizat încă din anii `70 importanța prioritizării și implementării acestei materii în sistemele lor de educație. În Germania, spre exemplu, educația pentru sănătate este văzută ca un instrument eficient pentru a evita sarcinile nedorite. Educația pentru sănătate în școli este obligatorie și nu există clauze pentru a permite părinților să își retragă copiii de la lecții. Școlile sunt obligate să informeze părinții despre conținutul materiei, unde elevii învață despre contraceptive și proceduri biologice, dar și despre emoții și aspectele unei relații.
Introducerea materiei școlare Educație pentru sănătate în programa școlară vine în sprijinul direct al tinerilor, și indirect al societății, promovând principii și valori educaționale, cu scopul de a dezvolta încă din școală cunoștințe referitoare la sănătate, reproducere, comportament alimentar și norme de igienă, cultivarea responsabilității și a prevenției. Acestea reprezintă dezideratele care stau la baza unui sistem educațional relevant, centrat pe interesele elevilor, menit să încurajeze dezvoltarea lor armonioasă și înțelegerea beneficiilor pe care îl presupune un stil de viață educat, sănătos și asumat.
În concluzie, cele 3 obiective prevăzute în cadrul Programului Național Educația pentru sănătate în școala românească:
- Educația pentru promovarea sănătății și a stării de bine;
- Educația pentru dezvoltarea personală;
- Educația pentru prevenție, prin reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate;
Acestea trebuie imperios să devină obiective prioritare pentru orice parlamentar care se prezintă a fi interesat de educația și sănătatea copiilor noștri!
Și, fiindcă reprezint Bistrița-Năsăud, nu pot să nu închei cu gândurile marelui scriitor Liviu Rebreanu: “Viitorul ni-l putem modela după cum vrem. Viața este un lut căruia voința îi dă forma! “
Deputat USR Cristina Ionela Iurișniți
