Cristina Bungărdean a avut suspendat dreptul de semnătură pe motiv de incompatibilitate

În urmă cu 3 ani, arhitectei Cristina Bungărdean, angajata Primăriei Bistrița, i s-a suspendat dreptul de semnătură, pe o perioadă de 6 luni. În 2019, Cristina Bungărdean a fost cercetată şi sancţionată disciplinar de Comisia de Disciplină a Ordinului Arhitecților din România (OAR) pentru exercitarea dreptului de semnătură concomitent cu funcţia publică şi practicarea semnăturii de complezenţă, fiindu-i suspendat dreptul de semnătură pe o perioadă de 12 luni. Arhitecta bistrițeancă a contestat decizia de sancționare în instanță, iar la final judecătorii Secției a III-a de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Cluj, acolo unde s-a judecat cauza, au decis, în ianuarie 2020, să îi reducă pedeapsa la jumătate, fiind dovedită de către OAR doar starea de incompatibilitate, nu și semnătura de complezență.

Și ca să lămurim acuzațiile aduse de OAR, Cristinei Bungărdean, trebuie să arătăm pe scurt când un arhitect se află într-o stare de incompatibilitate și ce este semnătura de complezență a unui astfel de specialist.

Astfel, potrivit art. 16 din Legea nr.184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect „Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care:

 a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;

b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză”.

În ceea ce priveşte semnătura de complezență, Codul deontologic al profesiei de arhitect, prevede că “Arhitectului cu drept de semnătură îi este interzisă semnătura de complezenţă, respectiv aplicarea parafei profesionale şi a semnăturii olografe pe documentaţii/proiecte supuse autorizării şi care nu au fost elaborate sub responsabilitatea sa, girând lucrarea întocmită de o persoană care nu este arhitect, de un arhitect fără drept de semnătură sau cu dreptul de semnătură suspendat şi acceptând astfel foloase necuvenite”.

A elaborat proiecte și apoi le-a supus autorizării la Primăria Bistrița

În speță, potrivit susținerilor OAR, Cristina Bungărdean ar fi elaborat și semnat 71 de proiecte pe care mai apoi le-ar fi supus autorizării la Primăria Bistrița, instituția la care este angajată. Fiind vorba despre un număr atât de mare de proiecte, reprezentanții OAR au bănuit-o pe Cristina Bungărdean că și-ar fi pus semnătura și pe unele documentații care nu i-ar aparține și care ar fi fost elaborate de alte persoane care nu sunt de specialitate, ori de arhitecți fără drept de semnătură, invocându-se astfel acea semnătură de complezență.

În instanță, Cristina Bungărdean a arătat că nu consideră că s-ar fi aflat într-o situație de incompatibilitate, întrucât este angajată cu contract de muncă la Primăria Bistriţa, Direcţia Arhitectură şi Dezvoltare Urbană – Serviciul Monumente Istorice, având competenţe şi atribuţii exclusiv în Serviciul unde îşi desfăşoară activitatea, respectiv Monumente Istorice, conform Fişei postului, precizând totodată că toată activitatea ei este circumscrisă imobilelor cuprinse în categoria monumentelor istorice sau imobilelor proprietatea Primăriei Bistriţa.

“Reclamanta a susținut, însă, exercitarea profesiei de arhitect şi a dreptului de semnătură nu este practic incompatibilă cu cea de funcţionar public atâta timp cât nu priveşte acelaşi proiect.

Articolul 16 din Legea care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect prevede o incompatibilitate clară, de a aplica dublă semnătură, una în calitate de proiectant şi cealaltă în calitate de arhitect care avizează şi autorizează aceeaşi lucrare pe care a elaborat-o.

Or, în prezenta speţă nu există identitate între cele 71 de proiecte elaborate, reţinute în Decizia atacată, şi proiectele avizate/autorizate în calitate de funcţionar public. Ca angajat al Primăriei Bistriţa i se repartizează exclusiv lucrări vizând monumentele istorice”, a reținut instanța din contestația depusă de Cristina Bungărdean la dosarul cauzei.

În ceea ce privește semnătura de complezență, cei de la OAR au ajuns la concluzia că arhitecta bistrițeancă ar fi girat proiecte care nu au fost elaborate de ea însăși, legându-se practic de boala de care suferă aceasta, considerând astfel că i-ar fi fost imposibil în aceste condiții să desfășoare alte activități complexe după orele de program din Primăria Bistrița, adică în timpul său liber.

“Cu privire la semnătura de complezență pârâtul a arătat că pentru reclamantă este imposibilă desfășurarea în paralel după terminare serviciului a activităților complexe, pe care le presupune exercitarea dreptului de semnătură, împrejurare care, coroborată cu celelalte elemente reținute de comisie susține practicarea semnăturii de complezență. Pârâtul a mai arătat că desfășurarea activității de proiectare în colaborare cu alți arhitecți nu a fost dovedită în cauză și, mai mult decât atât, nu înlătură misiunea și munca pe care arhitectul ce își exercită dreptul de semnătură este ținut să o facă. Pârâtul a arătat că este lipsită de relevanță în context susținerea reclamantei referitoare la cele afirmate cu privire la depunerea parafei profesionale. Pârâtul a mai arătat că obligația arhitectului de luare în evidență a proiectelor pentru care un arhitect își desfășoară dreptul de semnătură este o obligație expresă a arhitectului prevăzută în actele cu forță juridică obligatorie aplicabile tuturor membrilor O.A.R. în exercitarea profesiei de arhitect și care se exercită anterior emiterii autorizației de construire. Ca urmare, a arătat pârâtul, nu se poate vorbi de o prioritate în obținerea dovezilor de luare în evidență ci despre o obligație care trebuie îndeplinită în termenii și condițiile prevăzute de lege, indiferent de graba beneficiarului. Cu privire la individualizarea sancțiunii, pârâtul a solicitat instanței să aibă în vedere că săvârșirea abaterii disciplinare constând în practicarea semnăturii de complezență este prevăzută în mod expres a fi sancționată cu suspendare dreptului la semnătură pe o perioadă de 6-12 luni”, a reținut instanța din punctul de vedere al OAR.

Bungărdean a arătat însă că starea de fapt a fost analizată părtinitor de Comisia de Disciplină a OAR şi s-au reţinut trunchiat informaţiile furnizate, întrucât ea a explicat membrilor comisiei faptul că în cadrul Primăriei Bistrița ea are o activitate redusă, de doar 6 ore, astfel că, poate să întocmească acasă, în timpul liber proiecte de arhitectură, iar activitatea s-a realizat împreună cu alţi colegi specialişti, în special cu privire la partea de urmărire a lucrărilor pe șantier, având în vedere că starea de sănătate nu îi permite aceasta.

“Reclamanta mai arată că demonstraţia CND de la alineatul 7 că arh. Bungărdean Cristina nu şi-a îndeplinit obligaţiile de arhitect pentru că nu a depus PV cu stadii de lucrări şi PV cu dispoziţii de şantier la anumite proiecte solicitate prin citaţie nu se susţine, pentru că, aşa cum a precizat anterior, cele 5 proiecte specificate de către CND au fost realizate doar la faza de DTAC (documentaţie tehnică de autorizare de construire) ceea ce nu include urmărirea pe şantier, mai mult chiar, 3 proiecte au rămas doar în faza de proiect (fără a fi realizate în şantier), iar unul din cele 5 proiecte este SE (studiu de fezabilitate), care este faza premergătoare proiectului tehnic, execuţie”, a reținut instanța.

Dreptate doar pe jumătate

La final de proces, judecătorii au ajuns la concluzia că arhitecta bistrițeancă s-a aflat în stare de incompatibilitate.

“ (…) este necontestat, în speţă, faptul că reclamanta a avut calitatea de funcţionar în cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa în perioada avută în vedere în cadrul hotărârii atacate.

Este, de asemenea, necontestat că în această perioadă a supus spre avizare mai multe proiecte.

Ca urmare, sunt îndeplinite ambele condiţii pentru a se reţine situaţia prevăzută la art. 16 alin. 1 lit. b din Legea nr. 184/2001 în privinţa reclamantei.

Conform acestui text legal, citat anterior, există situaţia de incompatibilitate atunci când un  funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză. Or, reclamanta avea calitatea de arhitect în cadrul Primăriei Bistriţa Năsăud, iar Primarului Municipiului Bistriţa îi revenea competenţa de avizare a lucrărilor întocmite de aceasta.

Pentru aceste motive curtea constată că în speţă în mod legal şi temeinic s-a reţinut în sarcina reclamantei încălcarea prevederilor art. 16 din Legea nr. 184/2001”, se arată în motivarea instanței”, au precizat în document judecătorii clujeni.

În ceea ce privește semnătura de complezență, judecătorii nu au fost convinși de dovezile depuse de OAR.

“(…) reclamantei i se reproşează pe de o parte semnătura de complezenţă, iar pe de altă parte faptul că nu îşi urmăreşte în mod corespunzător lucrările.

Niciuna dintre încălcări nu a fost corespunzător probată nici în faza cercetării disciplinare şi nici în faţa instanţei de judecată. (…)

Definiţia include, expres, cerinţa acceptării de foloase necuvenite.

Or, nici în cadrul hotărârii atacate şi nici în cadrul poziţiilor procesuale depuse la dosarul cauzei nu s-a făcut nicio referire la îndeplinirea acestei condiţii şi nici la felul în care aceasta s-ar fi putut proba.

Instanţa nu poate să procedeze la aplicarea unei prezumţii în acest sens atâta timp cât îndeplinirea acestei condiţii nu a fost nici reţinută şi nici analizată de către organul care a aplicat sancţiunea”, a arătat instanța în motivarea, stabilind că pentru starea de incompatibilitate dreptul de semnătură a Cristinei Bungărdean va fi suspendat pe o perioadă de 6 luni.

Sentința Curții nu a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, devenind definitivă în martie 2020.

Deși practic, Bungărdean a recunoscut că după orele de program elaborează proiecte de arhitectură, în declarațiile sale de avere nu sunt menționate venituri din surse independente.