Costul unui container de locuit este de peste 80.000 lei
Subiectul locuinţelor de necesitate (modulare) a revenit în atenţia municipalităţii bistriţene condusă de primarul Ovidiu Creţu. Dacă în urmă cu circa doi ani, Primăria Bistriţa intenţiona să construiască pe Dealul Viilor 60 de locuinţe de necesitate cu circa trei milioane lei – deci aproximativ 50.000 lei per bucată locuinţă modulară – acum preţul a mai crescut. Conform sumelor avansate în studiul de fezabilitate, preţul de cost pentru construirea unei locuinţe de necesitate ar fi de peste 82.000 lei, pentru un spaţiu de circa 30 metri pătraţi.
Consilierii locali bistriţeni au mai aprobat în 2011 un studiu de fezabilitate cu privire la amplasarea unor locuinţe modulare în Dealul Viilor, însă în urma unei contestaţii semnată de 64 de cetăţeni din cartierul Viişoara, zonă în care se află Dealul Viilor, Instituţia Prefectului a considerat că respectiva hotărâre a Consiliului Local încalcă legalitatea.
O vreme, ideea de a construi locuinţe de necesitate pentru săracii Bistriţei a trecut într-un con de umbră. Zilele trecute a fost repusă pe tapet şi dezbătută în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local.
În 2011, Instituţia Prefectului nu a dat aviz de legalitate unui proiect de hotărâre similar, mai ales că peste 60 de cetăţeni din cartierul Viişoara, aflaţi în imediata vecinătate unde ar urma să fie amplasate locuinţele de necesitate, au contestat decizia municipalităţii bistriţene.
Peste 60 de datornici la primărie
Din noul studiu de fezabilitate reiese însă că numărul final va fi tot de 64 de locuinţe de necesitate, fiindcă există tot atâtea sentinţe de evacuare ai unor chiriaşi ai primăriei. Cu toate că necesarul de locuinţe este mult mai mare, în prima fază vor fi executate doar opt.
„Lipsa de locuinţe existentă la nivelul municipiului Bistriţa a determinat acumularea unui număr mare de cereri adresate primăriei de către familii cu venituri modeste care nu dispun de resurse necesare pentru cumpărarea sau construirea unei locuinţe proprii. Există pe rol un număr de 64 de sentinţe de evacuare a unor chiriaşi ai Primăriei, 33 din case situate în centrul istoric al oraşului, 21 din blocuri ANL, 2 din locuinţe sociale şi 8 din alte blocuri din municipiu.
Pentru rezolvarea acestor situaţii de urgenţă, în care municipalitatea este obligată să asigure o variantă de locuire după evacuare, se doreşte amplasarea de locuinţe de necesitate, care să asigure un confort minim.
Se propune să se amenajeze 8 locuinţe, cu regim de înălţime P, având 30 mp construiţi, fiecare fiind alcătuită dintr-o cameră, grup sanitar şi bucătărie”, se precizează în documentul citat.
S-au propus două variante, s-a ales una
Proiectantul a întocmit două variante de locuinţe de necesitate, însă Consiliul tehnico-economic al municipalităţii a propus spre aprobare doar una dintre ele – varianta nr. 1 – ale căror costuri se ridică la 533.981 lei, fără TVA
„Pentru construirea locuinţelor s-a propus o structură metalică cu stâlpi deşi, realizată din bare cu pereţi subţiri obţinute prin ambutisare la rece pe o linie de producţie automatizată.
Întreaga structură de rezistenţă se va realiza sub forma de panouri metalice prefabricate, pereţi şi grinzi zăbrelite, alcătuite din profile ambutisate la rece.
Profilele se vor realiza din oţel cu o rezistenţă la rupere de minim 375 N/mm^2 şi cu o rezistenţă minimă la curgere de 235N/mm^2, sau utilizând un oţel cu calităţi mecanice echivalente sau superioare.
Pereţii se vor realiza sub formă de panouri prefabricate şi se vor placa cu plăci de OSB cu grosime de 10 mm cu rol de rigidizare şi contravântuire.
Planşeul de acoperiş se va realiza din ferme dreptunghiulare cu înălţimi diferite, înălţimea minimă fiind de 30 centimetri şi înălţimea maximă de 45 centimetri. Peste fermele zăbrelite de acoperiş se dispune un strat de OSB de 10 mm cu rol de rigidizare.
Fermele zăbrelite ale acoperişului vor rezema pe panourile de pereţi de la etaj, fiecare fermă fiind rezemată pe un montant vertical (stâlp).
Rigiditatea de ansamblu a structurii se obţine prin efectul de contravântuire al plăcilor de OSB cât şi prin contravântuirile rigide dispuse în traveele de capăt ale panourilor de perete.
Elementele metalice prefabricate se vor fixa pe fundaţiile cu ancore mecanice.
În volumul pereţilor şi al acoperişului se dispune vată minerală cu rol termoizolant și fonoizolant. Pe anvelopa exterioară a clădirii se va realiza o termoizolaţie din polistiren extrudat lipit pe stratul suport format din plăcile de OSB.
Acoperişul este ventilat pentru a împiedica producerea condensului.
Pereţii interiori neportanţi se vor realiza sub formă de panouri realizate din profile metalice, volumul acestora umplându-se cu vată minerală iar feţele placându-se cu gips carton.
Pardoseala este formată din placa de beton de pe sol şi finisaje interioare. Sub placa de beton slab armat se prevăd un strat de balast compactat cu rol anticapilar, hidroizolaţie de tip folie şi un strat de polistiren extrudat cu rol termoizolant”, sunt caracteristicile variantei 1 propusă de proiectant în studiul de fezabilitate.
E ideea ex-viceprimarului Rusu
Ideea de a construi locuinţe de necesitate, destinate în mod special familiilor nevoiaşe care ocupă unele imobile din Centrul istoric al municipiului, îi aparţine fostului viceprimar al Bistriţei, liberalul Andrei Rusu. O primă tentativă de a promova acest proiect, pe care fostul viceprimar îl considera prioritar, a avut loc în luna iulie a 2011. Nu a avut succes, mai ales ca iniţiativa sa nu a găsit susţinere printre consilierii social-democraţi. Dar cum cu răbdarea treci marea, Andrei Rusu nu s-a lăsat cu una cu două şi l-a convins în cele din urma pe primarul Ovidiu Creţu că locuitorii nevoiaşi ai Bistriţei ar avea nevoie de astfel de locuinţe.
Astfel, a fost întocmit un studiu de fezabilitate în vederea construirii locuinţelor modulare, care ar fi urmat să fie amplasate în cartierul Viişoara, în zona cunoscută sub numele de Dealul Viilor, iar în luna octombrie 2011 Consiliul Local a aprobat proiectul de hotărâre care viza aprobarea SF-ului şi amplasarea locuinţelor cu pricina. La acea vreme era vorba de construirea a 60 de astfel de locuinţe de necesitate, iar suma prevăzută să fie cheltuită de la bugetul local era estimată la circa trei milioane lei.
Hotărâre neavizată de Prefectură
Locuitorii din Viişoara, care îşi au locuinţele în imediata apropiere a zonei unde urmează a fi amplasate locuinţele modulare, nu au văzut cu ochi buni iniţiativa municipalităţii, cu atât mai mult cu cât viitorii lor vecini ar fi majoritatea de etnie romă şi extrem de săraci. La gândul că le va fi afectata liniştea şi integritatea gospodăriilor lor, localnicii din Viişoara au protestat împotriva proiectului municipalităţii. Astfel, 64 de cetăţeni din Viişoara au întocmit o contestaţie pe care au înaintat-o şi Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud, oamenii motivând că zona pe care ar urma să fie amplasate containerele de locuit, cunoscută ca fiind Dealul Viilor, este de fapt pajişte şi se află în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, singurul care îi poate schimba destinaţia, conform Legii 214/2011.
La acea vreme, în baza contestaţiei formulată de cei 64 de bistriţeni, dar şi considerând că se încalcă legalitatea, Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a înaintat Primăriei Bistriţa o plângere prealabila împotriva hotărârii adoptate de Consiliul Local. Potrivit documentului citat, Prefectura menţiona că „analizând documentaţia care a stat la baza hotărârii reiese că amplasamentul locuinţelor de necesitate se afla în localitatea componentă Viişoara, ridul Valea Viilor, destinaţia actuală a terenului conform Certificatului de urbanism nr. 1270/05.08.2011 fiind de păşune în intravilan. La data adoptării hotărârii a intrat în vigoare Legea 214/2011pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor. (…) Construirea de locuinţe de necesitate implică schimbarea categoriei de folosinţă a terenului, studiul prevăzând amenajarea de terase balastate pe care să fie amplasate construcţiile şi drumuri de acces, or conform aceleiaşi legi schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor se face numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ori Ministerul Mediului şi Pădurilor, după caz, în calitatea lor de entităţi care întocmesc amenajamente pastorale sau silvopastorale prevăzute de lege. La art. 28, alin.1, lit. a din Legea 214/2011 se prevede că schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare constituie infracţiune”, se menţiona în actul emis de Prefectură, la începutul anului trecut.
Mai mult decât atât, Instituţia Prefectului considera că nu s-a respectat legea nici în cazul întocmirii studiului de fezabilitate.
„… prin studiu de fezabilitate se înţelege «documentaţia tehnico-economică prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesităţii şi oportunităţii realizării acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale şi tehnologice, constructive şi economice ce urmează a fi supuse aprobării. Studiul de fezabilitate nu este întocmit având în vedere modificările legislative cu privire la terenurile cu destinaţia de păşuni, iar hotărârea de aprobare a studiului este lipsită de cauză, fiind lovită de nulitate absolută, datorită intrării în vigoare a Legii 214/2011, deoarece documentaţia tehnico-economică analizează necesitatea şi oportunitatea construirii de locuinţe de necesitate pe un teren indisponibilizat pentru construire prin efectul legii»”, se preciza în Plângerea prealabilă a Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud, considerându-se totodată că hotărârea Consiliului local este prematură „în condiţiile în care obiectivul de investiţie este doar în stadiul de proiectare, respectiv în faza studiului de fezabilitate care oricum nu mai corespunde realităţii legislative”.
Primăria nu s-a lăsat
Reprezentanţii municipalităţii nu au fost însă de acord cu punctul de vedere al Instituţiei Prefectului, întrucât, spuneau ei, conform Planului Urbanistic General aprobat în anul 2004, terenul respectiv din Viişoara are destinaţie de zonă de locuinţe individuale.
„Terenul respectiv este destinat construcţiei de locuinţe şi este al primăriei. Este domeniul public-privat al Primăriei Bistriţa şi este destinat construcţiei de locuinţe, şi ca atare în inventarul domeniului public. Până la urma e contestaţia oamenilor din zonă, care, sigur, au şi ei dreptatea lor şi dreptul să îşi spună punctul de vedere. Asta însă nu ne împiedică să ne continuam proiectul. Prefectura nu a avut toate datele la dispoziţie. Noi le-am răspuns şi le-am pus toate datele necesare la dispoziţie, Planul Urbanistic General aprobat în 2004, inventarul domeniului public care fac dovada că acest teren este destinat construcţiei de locuinţe şi nu e nicidecum păşune, aşa cum spuneau petenţii”, declara la acea vreme pentru Gazeta de Bistrita, Andrei Rusu.
Costul e mai mare, în rest nimic deosebit
Acum Primăria Bistriţa a venit aproximativ cu aceeaşi variantă pentru construirea unor locuinţe de necesitate. Numai că de data aceasta se limitează, deocamdată, la realizarea a doar opt bucăţi, considerate de maximă urgenţă. Locaţia de amplasare a acestora este însă tot pe păşunea, conform certificatului de urbanism eliberat în luna noiembrie a anului trecut.
Diferenţa faţă de primul proiect este costul la care se ridică per bucată construirea locuinţelor de necesitate. Astfel, în 2011 se discuta despre aproximativ trei milioane lei pentru 60 de locuinţe modulare, situaţie în care o astfel de construcţie ar fi costat circa 50.000 de lei. Acum costul total al investiţiei este de 660.776 lei, rezultând că o locuinţă modulară costă 82.597 lei, deci cu circa 30.000 de lei mai mult.
Liana Mureşan
