Războiul dus contra Centurii de sud a Bistriţei este încă departe de final. Pe lângă faptul că ar trece foarte aproape de oraş şi pe o porţiune chiar prin intravilan, pentru construirea acestui drum ar trebui defrişate circa 3 hectare de pădure de pe Dealul Codrişor. Acest lucru i-a zgândărit foarte tare pe mulţi dintre bistriţenii cu simţăminte ecologiste care duc cum pot ei mai bine lupta împotriva ideilor primarului Ovidiu Creţu. La o dezbatere publică organizată recent de Asociaţia Bistriţa Civică s-a atras atenţia că există două hotărâri ale Consiliului local care statuează în baza unor prevederi legale că zona Pădurii Codrişor este zonă de agrement.
Realizarea unei centuri în partea sudică a municipiului Bistriţa este un subiect foarte controversat de mai bine de 6 ani. Scandalul a ieşit la iveală în 2009, când un grup de cetăţeni s-au declarat în mod public adversari ai acestui proiect. Motivele lor erau şi sunt bine întemeiat în condiţiile în care locuinţele le-ar fi afectate de o eventuală construire a unui astfel de drum pe traseul pe care şi-l doreşte neapărat primarul Ovidiu Creţu – varianta 2 sud: DN 17 – Parcul Industrial – Dealul Cighir – Dealul Codrişor – Complex Wonderland şi intră în DN 17A la Livezile.
Proiectantul a luat în calcul încă două variante, care însă nu au fost agreate absolut deloc de edilul Bistriţei. Este vorba de varianta 1 nord – actualul drum de centură, şi varianta 3 Sud –Sărata – Monariu – Budac – Livezile.
Privitor la costuri, s-au vehiculat sume diferite. Astfel, investiţia pentru varianta 1 nord a fost estimată la circa 65 milioane euro, varianta 2 sud la 173-175 milioane euro, iar varianta 3 sud la 250 milioane euro. În ultima variantă a Master Planului General de Transport, Bistriţa figurează cu un drum de centură ale cărui costuri s-ar ridica la … 70 milioane euro.
Opoziţie puternică
Grupul bistriţenilor care s-au declarat împotriva traseului susţinut de Ovidiu Creţu pentru un drum de centură a Bistriţei s-a mărit în decursul anilor. Astfel pe lângă cei care sunt direct afectaţi şi care au acţionat chiar şi în instanţă Primăria Bistriţa, s-au alăturat şi alţii revoltaţi pentru faptul că odată cu construirea drumului respectiv, care numai centură nu poate fi numit atât timp cât traseul acestui curge chiar pe lângă oraş şi intră pe o porţiune de circa 5 km prin intravilan, se mai distruge şi Pădurea Codrişor.
Săptămâna trecută, Asociaţia Bistriţa Civică a organizat o dezbatere publică chiar pe această temă, a salvării Pădurii Codrişor. Preşedintele asociaţiei, Adrian Chereji, a scos la iveală un aspect interesant, el precizând că municipalitatea încalcă legea.
Chereji a arătat faptul că legislativul local bistriţean a adoptat două hotărâri prin care zona Codrişor a fost declarată zonă de agrement, însă istoria acesteia este mult mai veche fiind considerată pădure-parc.
„Se ştie foarte bine că în perioada interbelică Pădurea Codrişor a fost pădure-parc, chiar dacă populaţia oraşului era mult mai mică, erau nişte alei foarte frumoase. Cei mai în vârstă sau de-o generaţie cu mine îşi mai aduc aminte de dotările cu băncuţe, loc de picnic, era chiar şi un foişor. Din nefericire, în 1970, dealul a luat-o la vale în urma ploilor care au provocat cele mai catastrofale inundaţii din istoria României, şi toate acele dotări s-au stricat. Au fost tentative de refacere a pădurii, inclusiv înainte de revoluţie, dar probabil din lipsă de fonduri şi chiar de interes s-a ajuns ca acum pădurea este necunoscută pentru mulţi dintre bistriţeni. În 2005, primăria a contractat proiectarea cu o firmă din Cluj, în baza căreia a fost adoptată o hotărâre de consiliu local în 2006 – hotărârea 164 – iar mai apoi în 2010 a fost adoptată o a doua hotărâre, nr. 5 din 2010, prin care a fost extinsă suprafaţa pădurii-parc la 37,4 ha. În legea pentru protecţia mediului, Legea nr. 265 din 2006, la capitolul privind protecţia aşezărilor urbane, articolul 71 prevede faptul că «Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice este interzisă». Deci de pădure nu are voie nimeni să se atingă cât legea mediului este încă în vigoare, mai ales că există şi HCL nr. 5 din 2010. Nu trebuie diminuată suprafaţa cu 3 ha, în hotărâre este prevăzută o suprafaţă de 37,4 ha. În categoria de spaţii verzi există şi pădurea-parc”, a spus Adrian Chereji la dezbaterea publică de săptămâna trecută.
Negru pe alb: Pădurea Codrişor – zonă de promenadă
În documentaţia întocmită în 2005 şi care a stat la baza adoptării celor două hotărâri ale consiliului local, de care făcea vorbire preşedintele Asociaţiei Civice, şi mai precis discutăm de „Documentaţia de urbanism pentru Centrul Istoric al municipiului Bistriţa PLAN URBANISTIC DE ZONĂ CONSTRUITĂ PROTEJATĂ”, proiectantul – SC Trans Form SRL din Cluj Napoca, punctează câteva aspecte foarte interesante.
„Zona de protecţie a rezervaţiei istorice şi de arhitectură are delimitat conform Regulamentului Local de Urbanism, pg.14 următorul perimetru: «Aliniamentul parcelei ocupate de Spitalul Vechi de pe BD. Independenţei, str. Nicolae Bălcescu, str. Gării, Ansamblul cu blocuri de locuit DECEBAL, str. Ursului, ansamblul de blocuri de locuit “ Centrul Nou”, str. Crinilor, str.Cerbului, Str. Petre Ispirescu, str. Gen. Grigore Bălan, ansamblul cu blocuri de locuit “ Ştefan cel Mare”, str. Vasile Conta, limită teren de sport, malul stâng al râului Bistriţa, coamă deal Codrişor,str. Şt. O. Iosif, Bd. Independenţei.»
În această zonă au fost incluse prin limitele propuse şi punctele din care se deschid perspective sau începe să fie perceput centrul istoric al oraşului”, se precizează în documentul respectiv.
De asemenea, cu privire la delimitările zonei istorice, cu privire la Dealul Codrişor, proiectantul spune că:
„ – coama dealului Codrişor- este o delimitare mult prea vagă atâta timp cât nu se precizează între ce limite;
nu se precizează pe unde se ajunge de pe coama dealului Codrişor pe str. St. O. Iosif”.
În plus, acelaşi proiectant aminteşte şi faptul că în trecut au avut loc alunecări de teren pe versantul sudic al dealului, făcând referire la perioada 1922 – 1923.
„Poziţia actuală a vetrei istorice a oraşului se datorează unor constrângeri de relief, dezvoltarea oraşului spre sud fiind împiedicată de râul Bistriţa şi de versantul abrupt al Dealului Codrişor. (…)
Obiectivul major pe termen mediu la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud, generat de strategia de dezvoltare durabilă este acela de a îmbunătăți CALITATEA VIEŢII CETĂŢENILOR.”23.
Obiectivele strategice pe componenta resurse naturale, ecologice, culturale şi istorice sunt:
– valorificarea superioară a resurselor naturale şi ecologice;
– valorificarea patrimoniului natural şi cultural istoric”24.
Pe ambele componente obiectivele sunt tratate la nivel general (nu se precizează de exemplu care sunt resursele naturale şi ecologice ce trebuie valorificate), fără o analiză a disfuncţionalităţilor actuale şi fără o componentă proiectivă – de anticipare a nevoilor viitoare.
Cu toate acestea acţiunile şi proiectele autorităţilor publice locale demonstrează o preocupare constantă in această direcţie. În acest sens s-au întocmit în vederea dezvoltării unei strategii pe termen lung şi PUG generaţia 3 un studiu de circulaţie, care ia în considerare scenarii de extindere a pietonizării in centrul istoric şi de optimizare a traficului, un studiu de turism care ia în considerare ca resursă de primă importanţă cadrul cultural al centrului vechi, s-a realizat pietonizarea străzii L. Rebreanu, s-a întocmit un plan urbanistic zonal care reconsideră zona malurilor râului Bistriţa şi Dealul Codrişor ca zonă de agrement, s-a demarat reamenajarea Parcului Municipal, adiacent centrului istoric. (…)
Poziţionarea centrului istoric adiacent Parcului municipal, râului Bistriţa şi versantului dealului Codrişor, recomandă realizarea unui sistem de relaţii care să avantajeze fiecare din cele patru elemente mai sus menţionate, componente ale acestei zone a oraşului. Se impune articularea zonei medievale intramuros, dens construită la acest această “zonă de agrement”, prin realizarea unor bretele verzi, respectiv introducerea unor plantaţii de aliniament pe străzile ce debuşează în Parc precum şi favorizarea unor accese pietonale care să lege zona de NV a Centrului Istoric cu Parcul municipal şi amenajările propuse în sudul oraşului (de-a lungul râului Bistriţa, pe versantul Dealului Codrişor), dându-se continuitate, acolo unde e posibil, “pasajelor” tradiţionale, în condiţiile în care zona intramuros nu beneficiază de alte spaţii verzi”, se mai arată în documentaţia întocmită de proiectant, precizându-se totodată potenţialul Dealului Codrişor pentru promenadă, zonă care permite „o mai bună relaţionare cu cadrul natural”.