Încă de la începutul anului 2011, Ovidiu Creţu îşi anunţa intenţia de a amenaja o linie de tramvai în Bistriţa, mai precis o linie care să facă legătura între Viişoara – Centrul istoric – Unirea, şi retur, acest mijloc de transport în comun fiind, în opinia primarului, unul de viitor. Investiţia pentru amenajarea unei linii de tramvai a fost estimată iniţial la circa şapte milioane de lei şi ar fi urmat să fie finalizată în anul 2016. După circa doi ani costurile au mai crescut, la circa 10 milioane de euro, apoi la o investiţie de aproximativ 20 de milioane de euro, acum primarul spune că linia verde pe care o doreşte la Bistriţa este un proiect la care municipalitatea nu renunţă, dar care a fost regândit, pentru că varianta cu tramvaiul era mult prea costisitoare.
„Linia verde a fost gândită ca un traseu ecologic de la Viişoara la Unirea, care să treacă prin Centrul Istoric al municipiului Bistriţa, adică strada Gheorghe Şincai, strada Dornei şi apoi din Piaţa Unirii, spre strada General Grigore Bălan. Am spus-o şi cu altă ocazie, o repet şi acum, faptul că mi-aş fi dorit ca această linie să fie o linie de tramvai, pentru că ceea ce am văzut în Europa, mai ales în oraşul nostru înfrăţit, Besancon, dar şi în altele, tramvaiul a schimbat radical în bine centrele istorice ale oraşelor respective. Discutăm de tramvaie noi, silenţioase, foarte joase, de mare viteză, care circulă pe zonele dedicate exclusiv pietonilor. Din păcate, lucrarea este una extrem de scumpă. La o primă strigare cei care ne-au făcut studiul de soluţie anunţau aproape 300 de milioane de euro, după ce am mai renunţat la unele lucruri, inclusiv la traversarea liniei ferate, costurile s-au mai redus, dar tot sunt circa 100 de milioane de euro. Atunci, am abandonat ideea tramvaiului în Bistriţa şi ne ducem pe altă variantă, recomandată de specialişti, transport cu autobuze electrice. În proiect intră şi modernizarea străzilor, în special a celor din centrul istoric, care trebui consolidate pentru a putea aduce aceste maşini mari pe lângă clădirile istorice. Ca pondere în proiect, este mai mare suma pentru străzi decât pentru achiziţia mijloacelor de transport, a autobuzelor acţionate electric. Dorim să facem noi acest lucru, deşi o firmă ar fi dorit să cumpere respectivele autobuze, dar asta ar însemna ca străzile să rămână la forma actuală sau să investim câteva milioane de euro din buzunarul propriu, plus că s-ar fi reflectat direct în costurile biletelor. Din moment ce aducem pe bani europeni şi le dăm doar în exploatare, costurile nu vor trebui suportate de cetăţeni prin bilete. Plus că am observat că atunci când se achiziţionează de către privat maşinile sunt de mai slabă calitate şi de multe ori second hand. Noi dorim să aducem pentru această linie verde echipamente de top”, a declarat Crețu.
De asemenea a precizat ca prețul biletelor de autobuz rămâne deocamdată la fel ca până acum.
„Am făcut acest lucru întrucât preţul biletelor datează din 2010, de atunci s-au scumpit foarte multe lucruri, chiar dacă acum combustibilul este ceva mai ieftin decât în urmă cu şase luni sau un an. Dar faţă de 2010 au crescut asigurările, salariile şi toate celelalte. Era justificat şi diferenţa era extrem de mică, de la 1,80 lei la 2 lei. Restul de 20 de bani în general rămâne la şofer. CL nu a dorit majorarea şi deocamdată rămânem cu ele în această formă, până când vom reuşi să avem o înţelegere în CL pentru a veni la normal, nu e firesc să te duci ani în şir plafonând preţurile astea. De fapt, contribuim mai mult din buget propriu faţă de cei care cumpără bilet. Veniturile firmei de transport sunt undeva constante, iar legislaţia ne obligă să-i asigurăm o eficienţă minimă de 8%, pentru că noi stabilim trasee şi tarife. Banii care ajung la concesionar sunt din vânzare de bilete şi abonamente, din subvenţiile pe care le dăm pentru elevi şi pensionari şi din compensaţia pe care o dăm tot noi pentru a se ajunge la eficienţa de 8%. dacă am fi mărit tarifele, valoarea dată de la bugetul local ar fi scăzut un pic. Ar fi plătit un pic mai mult cei care cumpără bilet şi s-ar fi dat bani mai puţini de la cei care nu utilizează transportul şi contribuie la bugetul municipiului”, a mai precizat Crețu.