Creţu face Bistriţa ca-n basme şi bagă miliarde în fântâni arteziene

Cu un an înainte de finalul mandatului, primarul Ovidiu Creţu trage în jug şi construieşte fântâni arteziene pe bandă rulantă. Distracţia depăşeşte 10 miliarde de lei vechi şi cel mai probabil jeturile vor fi inaugurate în primăvara viitoare.
Ultimele doleanţe marca Ovidiu Creţu: fântână „la sens”, una în zona blocului Lamă şi una în Ştefan cel Mare.

Cu aceste realizări, primarul speră să cucerească opinia publică şi să atingă câteva obiective din actualul mandat.
Creţu a demarat o amplă campanie de înfrumuseţare a Bistriţei şi vrea să amenajeze trei fântâni arteziene, amplasate în sensul străzilor Gheorghe Pop de Băseşti, Ştefan cel Mare şi zona Lamă. Investiţia depăşeşte zece miliarde de lei vechi şi este finanţată din bugetul local al municipiului.
Piaţetele pot primi un plus de valoare, formal şi de conţinut, prin reamenajarea pe baza unor proiecte de specialitate. Proiectele vor studia posibilitatea amplasării de fântâni arteziene care vor da o noua imagine şi un caracter specific, de recognoscibilitate, prin natura elementelor componente ale ansamblului fântânii arteziene (concepţie artistică şi arhitecturală).

Andrei Rusu e sucit şi şicanează proiectele lui Creţu

Fântâna arteziană din Ştefan cel Mare costă aproximativ 50.000 de euro şi nu a trecut încă de votul consilierilor locali, dar va reveni pe masa de lucru a aleşilor locali, într-o şedinţă viitoare.
Viceprimarul Andrei Rusu s-a sucit brusc şi s-a împotrivit realizării unei fântâni în cartierul Ştefan cel Mare, cu toate că în comisiile reunite a susţinut ideea amenajării unei fântâni. Liberalul susţine că realizarea acestui obiectiv ar aglomera acea zonă, motiv pentru care Rusu a solicitat reanalizarea studiului de fezabilitate
Fântâna arteziană va fi prevăzută cu placaj decorativ cu tema zodiac, urmând să fie utilizate pavele din piatră naturală şi plăci din beton mozaicat.
Pe lângă fântâna arteziană în cauză, în zona cartierului Ştefan cel Mare va fi amenajat şi un loc de joacă pentru copii, cele doua obiective urmând să se desfăşoare pe o suprafaţă de circa 430 de metri pătraţi.
Proiectanţii au propus realizarea unei fântâni arteziene compusă dintr-un bazin în formă circulară placat pe pereţii interiori şi exteriori cu materiale de finisaj durabile, beton placat cu fibra de sticla granitată. Jocurile de apă imaginate (în diverse forme: jeturi simple, parabolice, piruete, coadă de păun) pot fi independente, perechi, grupuri. Accesorizarea fântânii se face cu diuze, corpuri de iluminat subacvatic şi filtre. Vor fi armonizate cu un sistem de iluminare care va accentua jocurile de apă şi care poate avea reflectoare cu lumină divers colorată.
S-au propus următoarele funcţiuni: un spaţiu verde cu loc de joacă pentru copii cu mobilierul aferent (bănci de odihna, tobogane, spaliere, leagăne, etc.) din materiale ecologice, spaţiul verde propus cu perdeaua de copaci funcţionează ca un paravan care închide mica piaţetă înspre zona blocurilor. Iluminatul public este asigurat de corpuri de iluminat cu înălţime medie.
În zona sensului giratoriu de pe str. Gheorghe Pop de Băseşti se va amenaja o fântână arteziană cu spaţii de promenadă. Firma Orange a solicitat spre concesionare acel spaţiu pentru amplasarea unei antene, dar la presiunea opiniei publice proiectul a fost sistat. Primăria va amenaja o fântână arteziană. Consilierii locali au mers blat şi au votat în majoritate pentru această investiţie, care depăşeşte şapte miliarde.  

Fântânile comuniste ale Bistriţei, în paragină totală

În Bistriţa sunt patru fântâni arteziene, construite în regimul comunist. Primarii nu au demarat lucrări de modernizare a acestor puncte de atracţie, motiv pentru care fântânile îşi păstrează acelaşi design învechit. În zona Inspectoratului Şcolar, în faţa Consiliului Judeţean şi în zona Independenţei Nord.
Doar fântâna din zona Han a suferit intervenţii în mandatul lui Vasile Moldovan. În rest, sunt doar mase din beton. În lipsa unor filtre de recirculare, apa este tot timpul jegoasă şi în loc de puncte de atracţie, fântânile arteziene sunt doar focare de infecţie.  
Studiile de fezabilitate pentru cele trei fântâni dorite de Creţu au costat 30.000 de lei şi au fost întocmite de ARHIBEAST şi ARCADE ARTDESIGN din Cluj Napoca.

Ce-i place lui Creţu cel mai mult ? PUZ – uri pentru proiecte fantastice, pentru care nu există investitori

Faptul că municipalitatea se gândeşte la dezvoltarea Bistriţei este unul pozitiv, însă în majoritatea cazurilor nu există investitori, cu toate că se cheltuieşte din plin pentru documentaţiile tehnico economice. Cei care au dat comandă pentru aceste documente cred că hârtiile sunt absolut necesare pentru că astfel se pot afla costurile reale ale investiţiei. De exemplu, pentru Parcul industrial Sărata – 325.000 de lei PUZ şi documentaţie tehnico economică – se prevede o dezvoltare a zonei, deocamdată un proiect greu de în condiţiile crizei financiare, dar cine ştie cum vor evolua lucrurile. Până atunci, un lucru e cert documentaţiile au cheltuit sume importante de la buget, puţin probabil să fie amortizate în viitorul apropiat.
Un alt exemplu este PUZ Wonderland – peste 250.000 de lei amenajare pârtie de schi, inclusiv utilităţi în cadrul complexului Wonderland. Se execută studii geo tehnice, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie.
Proiectul a fost contestat de grupul PDL din Consiliul Local şi marele vis al primarului Creţu stagnează. Proiectul se află la faza de hârţogărie şi niciun investitor serios nu s-a arătat interesat să transforme păşunile de pe Dealul Cocoş în parc de distracţii. Este visul lui Creţu şi una din ambiţiile sale; rămâne doar să găsească investitori în cel mai scurt timp, în caz contrar putem spune că banii s-au cam dus pe apa sâmbetei. Liberalii joacă tare de când e Rusu viceprimar şi au cerut reanalizarea studiului de fezabilitate, fapt care întârzie şi mai mult promisiunea lui Creţu.
Amenajare străzi în zonele noi de locuinţe aproximativ 500.000 de lei, numai pe studii tehnico-economice, este de asemenea un proiect măreţ, care pare imposibil de realizat exclusiv din bugetul local, având în vedere că fiecare kilometru de drum costă aproape un milion de euro. Primarul Creţu a criticat vehement administraţia Moldovan pentru că a accesat bani din bănci pentru modernizarea a 30 de străzi din municipiu. Aşadar, fără bani împrumut de la bănci. Din nou, fondurile guvernamentale ar putea salva situaţia.

Pentru Podul Berăriei sunt prevăzuţi 100.000 de lei, numai pentru documentaţii şi 5.000.000 de lei pentru realizarea sa. Un proiect exorbitant, care ar dezvolta zona Zăvoaie. Ca şi în celelalte situaţii, salvarea vine de la guvernanţi, lucru puţin probabil având în vedere relaţia tensionată cu PDL- iştii de la nivel central şi acuzele lui Creţu la adresa Elenei Udrea. Se ştie că banii se alocă pe filieră politică, deci puţine şanse pentru o astfel de finanţare.
PUZ zona Gării va fi executat la 15.000 de lei, în condiţiile in care SNCFR a comandat de asemenea un PUZ cu reabilitarea Gării. Totuşi, în tema de proiectare se arată că iniţiativa primăriei va completa modernizarea Gării Bistriţa, proiect iniţiat de Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA.
Iată alte câteva proiecte de vis ale lui Creţu, deocamdată pe hârtie:
PUZ zona Decebal – 12.000 de lei prevede o reconfigurare a zonei şi realizarea unor pasaje subterane pentru pietoni, dar şi o modernizare a Halei Decebal şi a pieţei agroalimentare.
Punte pietonală pe strada Petru Maior – 60.000 de lei pentru documentaţii si aproximativ 2.000.000 de lei pentru realizarea sa. Se caută fonduri.
Punte pietonală Tudor Vladimirescu 41.000 de lei pentru documentaţii.
PUZ Heidenfeld – 5.000 de lei prevede modernizarea parcului de distracţii de la Viişoara. Probabil din bani de la bugetul local.
Bretea Tărpiu – Subcetate – 50.000 de lei pentru documente.
Iluminat public cu ajutorul surselor neconvenţionale de producere energie electrică documentaţii estimate la 60.000 de lei.
Plan Urbanistic de Detaliu Piaţa Florilor – 5.000 de lei prevede realizarea unei fântâni arteziene în faţa blocului Lama. Proiect expus în punctele de informare din oraş. Realizarea acestuia va avea loc din bugetul local.
Reabilitarea pe hârtie a spaţiilor verzi din zona Decebal şi Stefan cel Mare a înghiţit de la buget – 35.000 de lei.
Firmele Iancu şi Michiu Bistriţa, Dinstar Construct Olt, Blom România Târgovişte, Arhi Beast Cluj Napoca, Arcade ArtDesign Bistriţa, Drumex Cluj Napoca sunt câteva din firmele de profil care se prezintă şi câştigă documentaţiile scoase la licitaţie de Primăria Bistriţa.  

Sweet dreams, mister Creţu

Ovidiu Creţu are două variante: să atragă fonduri europene sau să spere că va primi un ajutor guvernamental şi va duce la capăt investiţiile demarate pe hârtie. Acest raţionament stă la baza PUZ-urilor şi documentaţiilor fără număr realizate în actualul mandat al primarului Creţu. Proiectele finanţate din bani europeni (modernizarea şcolilor) sunt singurele pentru care se justifică banii cheltuiţi pe hârtii. Cel puţin deocamdată.

Cosmin Botezat