Cretu, centura si consilierii cei „prosti”

După diverse discuţii în mass-media cu privire la proiectul de realizare a Centurii de Sud a Bistriţei, subiectul a ajuns în sfârşit acolo unde trebuia să fie de mult timp: pe masa Consiliului Local Bistriţa, la întâlnirea de joi, 26 noiembrie.
Într-o şedinţă interminabilă de peste opt ore, subiectul Centurii de Sud a intrat pe ordinea de zi ca dezbatere şi nu ca proiect de hotărâre, în urma insistenţelor consilierilor locali. Drumul de centură sudică a fost ultimul subiect discutat din cele patruzeci şi a prins miezul nopţii, pentru a fi luat în sfârşit în discuţie.
Până la ora 24.00 au avut răbdarea să aştepte şi trei cetăţeni ai Bistriţei care şi-au spus părerea vis a vis de realizarea Centurii de Sud, dând primarului Creţu o reală lecţie de moralitate şi responsabilitate. Subiectul a fost amplu dezbătut şi i-a avut ca actori principali pe edilul Bistriţei consilierii locali adunaţi la masa rotundă, în ceas de noapte. După „lupte seculare” duse de consilierul liberal Dan Molnar, s-a reuşit supunerea la vot a unui acord de principiu cu privire la păstrarea sau renunţarea la traseul Centurii de Sud.
Cu 13 voturi împotrivă, consilierii locali s-au pronunţat: NU SUSŢINEM REALIZAREA ACESTEI CENTURI DE SUD, DOMNULE PRIMAR!

Să ne amintim de „vestitul” traseu!  

Potrivit primarului Bistriţei, Ovidiu Creţu, Centura de Sud are următorul traseu: Viişoara – Pepinieră – pe deasupra gropii de gunoi – podul Jelnei – pe sub Wonderland (proiectul iniţiat de edil în campania electorală înainte de a fi ales primar) – şi înainte de barieră în DN 17.
Până în prezent s-a întocmit Planul Urbanistic General de către S.C IPTANA SA şi a fost eliberat Certificatul de Urbanism de către Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Următorul pas este obţinerea acordului de mediu de la APM B-N, instituţie la care oamenii apelează cerând modificarea traseului centurii de Sud a municipiului Bistriţa, variantă care  are o lungime de 14, 738 km. În proiectul întocmit se menţionează faptul că „se disting ca zone dificile intersecţiile variantei 2 cu DJ 173 C (viaduct) , DJ 173, DC 8 (pod), precum şi zonele cuprinse între aceste intersecţii, rezultând un volum mare de săpătură şi umplutură şi în consecinţă lucrări de consolidare a versanţilor, fapt greu de realizat având în vedere zonele cu construcţii proprietate privată, cât şi zonele împădurite. De asemenea, varianta 2 a centurii are un traseu mai lung cu 2, 714 km, necesită ample lucrări de artă (poduri, pasaje, lucrări de consolidare) datorită multitudinii de obstacole întâlnite şi a versanţilor ce prezintă multiple fenomene de instabilitate, necesită suprafeţe mult mai mari de teren necesar a fi expropriat şi construcţii existente ce trebuie demolate, şi nu asigură o legătură cu DN 17C. Date fiind aceste caracteristici, proiectantul (S.C IPTANA SA) şi beneficiarul proiectului (CNADNR) au susţinut fezabilitatea certă a Variantei 1 (reabilitarea actualului drum de centură), spre deosebire de Varianta 2, care are şanse mari să nu fie fezabilă. Cu toate acestea, Primăria Bistriţa şi-a afirmat susţinerea totală pentru Varianta 2, în ciuda volumului mare de demolări, argumentul principal fiind acela că varianta 1 este dispusă circa 60% din lungimea ei în interiorul oraşului şi nu asigură o ocolire şi a localităţii Viişoara dispusă pe DN 17 la intrare în oraş dinspre Dej”.

Gheorghe Tuţă: „Traseul Centurii de Sud aparţine 100% primarului Creţu!”

Consilierul local Gheorghe Tuţă a fost cel care a făcut mai multe interpelări la edilul Bistriţei, în speranţa că va primi un răspuns concis vis a vis de realizarea Centurii de Sud a municipiului. Democrat – liberalul bistriţean se declară convins de faptul că principalul responsabil de alegerea traseului pentru drumul de centură ocolitoare al Bistriţei, nu este altcineva decât primarul Ovidiu Creţu, care, în opinia lui Tuţă, încearcă să arunce vina pe alţi factori. „Legat de traseul acestei şosele de centură Sud, am constatat că domnul primar, văzând reacţia sutelor de oameni cu privire la acest proiect, a încercat să-şi găsească nişte soluţii de a da responsabilitatea pe alţi oameni, pe alte partide, spunând că am introdus o temă falsă de campanie electorală. Ori această temă a venit pe agenda locală, pe agenda publică, datorită stadiului în care s-au aflat lucrările pentru acest proiect. Reamintesc că acest proiect şi acest traseu îi aparţine 100% primarului Ovidiu Creţu. Îmi pare rău că domnia sa nu are puterea să recunoască asta, deşi a spus-o public pe la televiziuni. (…) Noi ( n. r – consilierii locali din partea PD-L) credem că o astfel de problemă, cu un asemenea impact, trebuie să reprezinte un punct de poziţionare a Consiliului Local, autoritatea care poate lua decizii în numele oraşului, în numele locuitorilor, şi în numele primăriei pentru aprobarea unui asemenea proiect”, se arată convins consilierul local, Gheorghe Tuţă.

Primarul se justifică: Centura mai scumpă e mai bună!

Edilul Bistriţei s-a justificat în faţa consilierilor locali de ce este necesară realizarea Centurii de Sud a Bistriţei, repetând aceeaşi „placă” de acum câteva săptămâni când explica pe la televiziuni. Chiar dacă mai toată lumea se opune, edilul vrea centura de 70 de milioane de auro, în locul celei ieftine de doar 16 milioane de euro.
Mai mult, zecile şi sutele de case ce riscă să fie demolate, cum spunea acelaşi primar în urmă cu câteva săptămâni, s-au transformat brusc în …trei. „Niciodată nu am afirmat altceva decât faptul că pentru dezvoltarea municipiului Bistriţa, soluţia este o Centură de Sud nu asfaltarea sau modernizarea drumului numit centură, din zona industrială. Opinia mea a fost de la bun început că cea mai bună variantă de ocolire a municipiului Bistriţa este una dintre cele prevăzute în Planul de Dezvoltare a judeţului aprobat în 2007 şi care prevede o centură de tip autostradă pe la Monari, Jelna, Ghinda şi joncţiune cu DN 17, undeva după Livezile. Aceasta a fost prima mea solicitare pe care am avut-o cu CNADNR şi cu IPTANA. Mi-au spus categoric că acest traseu este mult prea scump. Proiectul este derulat de CNADNR, subordonat Ministerului Transporturilor, iar costurile pentru această centură sunt de 70 de milioane de euro, finanţare europeană. Pentru această variantă, Consiliul Judeţean a dat certificatul de urbanism în septembrie 2009, iar Primăria Bistriţa şi nu Consiliul Local, a avut să de-a un aviz. Varianta de acum este o variantă în studiu de fezabilitate, traseu care a fost stabilit de IPTANA, care este un institut de proiectare – cercetare cu vechime în România. Fiindcă varianta de ocolire pe la Buduş este mult prea scumpă, din punctul meu de vedere această variantă este cea mai bună. Nu intră în discuţii demolarea a zeci de case. Din informaţiile pe care le deţin eu sunt trei case care vor fi demolate. Ştiu că deranjează pe multă lume, dar am responsabilitatea să spun că această centură va duce la dezvoltarea oraşului. Opţional, din punctul meu de vedere este preferabil ca Bistriţa să primească în zona de Sud o centură de 70 de milioane de euro, şi nu să fie reabilitată acea centură prin zona industrială cu 16 milioane de euro, pentru că reparaţia pe drumul acela este până la urmă chiar şi la îndemâna noastră”, a spus edilul Bistriţei.

„Măi proştilor de consilieri, voi ce părere aveţi?”

Consilierii locali ai PD-L şi PNL s-au opus în masă în ceea ce priveşte realizarea unui drum de centură a Bistriţei, pe varianta sudică. Totodată, regretul consilierilor a fost mare în ceea ce priveşte „excluderea totală” a Consiliului Local din această ecuaţie.
„Este regretabilă situaţia în care s-a ajuns, pentru că o mare parte a consilierilor locali am aflat de această variantă de centură de la cetăţenii care locuiesc în zonă, abia în luna septembrie. După mine această variantă, atât cât am văzut eu traseul nu poate fi numită centură ocolitoare, pentru că, în primul rând trece prin oraş. Este şi mai grav în opinia mea, că toate discuţiile cu IPTANA aici la primărie au avut loc într-un cerc foarte restrâns. Eu l-am întrebat acum trei săptămâni pe viceprimarul Florin Găurean dacă ştie ceva de această variantă şi chiar şi astăzi (n. r – joi, 26 noiembrie) mi-a confirmat că nu ştie nimic. Că primarul nu l-a informat deloc pe viceprimar nu e nicio problemă, dar pentru o asemenea investiţie lângă oraşul nostru şi în oraşul nostru să nu veniţi, domnule primar, în şedinţă de Consiliu Local şi să ne întrebaţi – mai proştilor de consilieri, eu am primit un aviz pentru o centură în zona sudică, ce părere aveţi? -, mi se pare foarte grav, chiar incalificabil.(…). Grupul nostru de consilieri a analizat situaţia creată şi nu vom susţine niciodată, nici un proiect de hotărâre care să facă referire la construirea unei centuri în zona sudică pe traseul pe care până acum nici măcar nu ne-a fost prezentat. Insistăm pentru reabilitarea urgentă a centurii din zona industrială”, a precizat consilierul local din partea PNL, Andrei Rusu.
Consilierul local democrat-liberal, Filip Moisil, s-a axat tot pe idea lipsei de informare a Consiliul Local cu privire la acest proiect. „Cred că e foarte greu să daţi înapoi, domnule primar, este greu! Şi prin asta încercaţi să aruncaţi vina în stânga şi în dreapta. Nu sunt trei case cum ziceţi dumneavoastră, sunt mult mai multe case. Domnule primar, ne pare rău, dar cred că niciodată o asemenea variantă din punctul meu de vedere, nu va fi aprobată de noi”, a spus Moisil.
La ceas de noapte, consilierul Dan Molnar a venit cu propunerea de supunere la vot a unui aviz consultativ: „În speranţa de a concluziona cât mai util discuţia din această seară vă rog să supuneţi la vot pentru un aviz consultativ, pentru că dacă primarul poate să îşi dea cu părerea, şi Consiliul trebuie să aibă posibilitatea să îşi dea cu părerea, un aviz consultativ, dacă acest Consiliu este de acord cu varianta propusă de Centură Sud”.
După multe încercări, propunere a fost votată şi a trecut cu 13 voturi împotriva realizării Centurii de Sud, două pentru, o abţinere şi patru voturi neexprimate. Menţionăm faptul că această propunere a fost doar sub forma unei dezbateri şi nu a unui proiect de hotărâre pe care primarul Bistriţei nu îl consideră important de introdus pe ordinea de zi.

„I-am arătat fetiţei mele o veveriţă! Peste doi ani îi arăt tirul!”

Prezenţi în sala de Consiliu Local au fost, până la miezul nopţii trei cetăţeni hotărâţi să îşi spună cuvântul cu privire la ce presupune realizarea Centurii de Sud a Bistriţei. „Nu pot înţelege, domnule primar, de ce să luaţi varianta mai scumpă, asta din punct de vedere financiar? De ce să luaţi varianta cea mai nepotrivită pentru Bistriţa? Am uneori impresia că faceţi tot ce se poate împotriva bistriţenilor… Or fi trei case de demolate cum spuneţi dumneavoastră, dar nu asta e problema, ci sutele de case afectate de poluare. (…) Eu nu cred ce spun acum, dar se vorbeşte, că dumneavoastră într-adevăr aţi avea nişte interese financiare extraordinare acolo. Şi atunci domnule primar, aveţi acum posibilitatea prin a vă încăpăţâna să fiţi un bun primar al Bistriţei, să renunţaţi la această idee şi atunci s-ar termina toate speculaţiile care circulă prin zonă şi să ştiţi că circulă foarte tare”, a spus Hildelgard Săcărea, o bistriţeancă care locuieşte în Centrul Istoric al oraşului.
„Ceea ce mă nelinişteşte este faptul că această centură va trece la 1 km de sala în care suntem noi acum. Aceasta este o centură ocolitoare a oraşului ? Centura trece la 20 de metri de ştrandul oraşului, pe lângă zona de agrement lac, la 20 – 30 de metri de Parcul Municipal, pe lângă toate zonele unde cetăţeanul vine să-şi plimbe copilul , să se recreeze… Exact pe acolo trece centura, deci distrugem acea zonă. La acest lucru se adaugă nu trei case demolate, domnule primar, ci sute de case pe unde trece centura. Acest drum de centură va trece la 70 de metri pe lângă casa mea. Eu ce fac? Pentru că eu nu o să pot fi despăgubit în nici un fel. (…). Acum două săptămâni, în copacul de lângă noi, i-am arătat fetiţei mele o veveriţă, atunci am văzut şi eu pentru prima dată o veveriţă. Peste doi ani o să îi arăt fetei mele… tirul. (…). Această centură trece exact sub coama Pădurii Codrişor, unde sunt alunecări de teren, care nu ştiu cum vor fi stopate, pentru că în momentul în care se intră cu utilajele acolo şi se taie pădurea nu are ce să o ţină! Proiectanţii vor zice că se rezolvă problema, dar nu ştiu dacă se poate… Şi mai e ceva: oprim toată dezvoltarea oraşului. Pentru că, domnule primar, oraşul Bistriţa nu este dezvoltat numai pe lungime, ci şi pe lăţime, pentru că are o tendinţă firească de dezvoltare”, a spus Vasile Bindea, un alt cetăţean care locuieşte în zona Codrişor a oraşului Bistriţa.
De asemenea, prezentă a dezbatere a fost şi Mariana Nacu, care locuieşte pe Valea Ghinzii. Aceasta a trimis către Consiliu Local şi alte instituţii o scrisoare în data de 9 noiembrie, la care, conform legii, aşteaptă un răspuns. Surprinzător sau nu, acea scrisoare nu există la Consiliul Local, cu toate că femeia are număr de înregistrare. „De la celelalte instituţii am primit deja răspuns. De exemplu, de la Mediu mi s-a dat un răspuns scris înapoi. De la Consiliul Local când am să primesc un răspuns. (…). Am să vin cu numărul de înregistrare, domnule primar”, a asigurat Mariana Nacu.

Apel la raţiune şi atitudine

Pe măsură ce oamenii care pot fi afectaţi de traseul Centurii de Sud a Bistriţei au aflat de intenţia realizării acestui proiect, la instituţiile de presă din municipiu au fost trimise mai multe scrisori din partea cetăţenilor municipiului. Într-una dintre aceste scrisori o persoană care deţine proprietate pe strada Mihai Viteazu (n.r – pe unde se preconizează că va trece drumul de centură), descrie importanţa pe care o are un simbol al Bistriţei care riscă să fie „exterminat”: „În Harta Iosefina a Transilvaniei, falnic străjuia Bistriţa medievală. Simbol de la începuturi ale acestor meleaguri, Dealul Mocilor, actualul Codrişor, fostul Schifferberg, plămân de oxigen de sute şi sute de ani, conservat de localnici până în zilele noastre, ajunge astăzi să fie mutilat de către primarul actual al Bistriţei, prin decizia domniei sale de a realiza centura ocolitoare a Bistriţei. Se jignesc înaintaşii, prezenţii şi se pune în pericol viaţa urmaşilor prin traversarea acestei oaze de verdeaţă cu o şosea cu benzi de circulaţie pentru traficul greu. În loc de oxigen vom inhala bioxid de carbon, în loc de sunete scoase de păsări, vom auzi până în inima Bistriţei ecoul rulării camioanelor şi claxoanele acestora. Ce vor spune saşii veniţi cu puţin timp în urmă la sfinţirea clopotelor Bisericii Evanghelice despre această «mare realizare» precedată de trâmbiţatele laude personale în presă şi la televiziunile locale ale primarului nostru, care ne vorbeşte bistriţenilor despre înfăptuirea sa? Nici prezenţii, nici viitorii bistriţeni nu se vor deplasa decât într-un număr foarte mic pe această şosea. Nu sunt bani suficienţi pentru a scoate traficul greu din Bistriţa, este o gogoriţă. Sunt şi bani şi alte variante, însă tragem concluzia că orgoliile de şef sunt cele care îl mână pe primar să realizeze această şosea nu în folosul, ci în detrimentul întregii populaţii. El stabileşte viaţa locuitorilor ce vor fi demolaţi, el ştie exact sumele ce le vor primi expropriaţii, el ştie că cetăţenii demolaţi îşi vor construi case mai confortabile, el ştie totul, el gândeşte şi realizează singur toate obiectivele din Bistriţa întru lauda veşnică a urmaşilor şi urmaşilor noştri în veacul vecilor”.
În aceeaşi scrisoare, cetăţeanul trage un semnal de alarmă pentru cei care locuiesc în acest oraş: „Cetăţeni ai municipiului Bistriţa, informaţi-vă şi stabiliţi voi prezentul şi viitorul pe care vreţi să-l trăiţi pe aceste meleaguri. Facem apel la raţiune şi atitudine. De ce să sufere 2-3 dintre noi sau poate toţi, când se poate să nu sufere nimeni şi să se scoată şi traficul greu din Bistriţa?”.  
Proiectul privind realizarea Centurii de Sud a Bistriţei a rămas „nicicum”. Cert este la ora actuală că primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, susţine în continuare, mai mult de unul singur, realizarea acestui proiect. Consilierii locali se opun, cetăţenii ripostează, iar restul… va urma.

Iulia STUPINEAN