De la 1 august, românii vor scoate mai mulți bani din buzunare pentru un pachet de țigări și alcool, potrivit măsurilor adoptate de Guvern.
Astfel, acciza minimă obligatoriu în plată pentru 1.000 de țigarete urcă la valoarea de 594,97 lei de la 563,97 lei – Țigările se vor scumpi.
Într-o discuție cu Berarii României, ne-au spus că la ei este vorba despre o creștere de 20% a accizei începând cu 1 august și, mai mult ca sigur, se va reflecta în preț, în sensul scumpirii.
3. Munca part-time este supraimpozitată
Pentru contractele de muncă cu timp parțial, când salariatul realizează venituri prin unul sau mai multe contracte de muncă cu timp parțial, iar valoarea salariului cumulat este mai mică decât salariul minim brut, se calculează și se datorează la plată contribuția la asigurările sociale – pensii la nivelul salariului minim garantat în plată.
Există mai multe excepții cum sunt: elevii și strudenți cu vârsta de până la 26 ani, ucenicii cu vârsta de până la 18 ani, pensionarii cu limită de vârstă sau dacă prin două sau mai multe contracte din aceeași lună se depășește suma salariului minim brut.
Aceleași reguli se aplică și din punctul de vedere al contribuției la asigurările sociale de sănătate.
De la intrarea în vigoare a Ordonanței, unii angajatori au început deja să închidă contractele de muncă cu timp parțial, iar alții care și-au dat seama mai tâziu o vor mai face în cursul săptămânii viitoare. Cei mai afectați sunt oamenii de la curățenie, contabili juniori (cei care nu sunt la o formă de învățământ), cei de la mentenanță, bone, mame care au încearcă să revină în câmpul muncii cât timp trimit copiii la grădiniță.
Toți specialiștii spun că va crește munca la negru.
4. Se majorează impozitul pe veniturile din jocuri de noroc:
• până la 10.000 lei inclusiv – 3%
• peste 10.000-66.750 lei inclusiv – 300 + 20% pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei
• peste 66.750 lei – 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei
5. Salariul maxim pentru care se poate beneficia de facilități în construcții este suma de 10.000 lei brut. Veniturile din salarii ce exced sumei de 10.000 lei nu beneficiază de facilități. Aceeași limitare este valabilă și pentru salariile din sectorul agricol și industrie alimentară.
Această modificare trebuie citită în paralel cu o alta care a intrat în vigoare pe 18 iulie. Adică criteriul pentru cifra de afaceri se ia în calcul pentru anul curent. Astfel, în unele luni, unii angajatori vor putea să aplice facilitățile, iar în altele nu. Așadar, la același brut, de la o lună la alta, unii vor avea ba mai mulți, ba mai puțini bani în mână.
*facilitățile dacele sectoare sunt: scutire de impozit pe venit, contribuția la sănătate și, opțional, la Pilonul II
6. Se abrogă posibilitatea asocierii fără personalitate juridică între un contribuabil plătitor de impozit specific și o persoană fizică sau cu orice altă entitate.
7. Se reiterează faptul că la calculul diferitelor plafoane legate de salariul minim brut pe țară, când acestea sunt diferențiate, la calculul plafonului se va avea în vedere valoarea cea mai mică a salariului minim brut garantat în plată.
Sursa: stiripersurse.ro.
Citește și: Motociclist din Breaza, sub influența alcoolului și fără permis, la spital, în urma unui accident rutier
Motto:
„Noi suntem ţara lui Impozit Vodă,
La noi, tot perceptorii sunt la modă,
Ne zbatem în impozite şi-n lanţuri,
Sub grele ministere de finanţuri.”
(Adrian Păunescu- Ţara lui Impozit Vodă)
Pentru a face rost la buget de banii necesari intretinerii unui aparat birocratic lacom si ineficient, actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR a adoptat măsuri aberante prin care jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începând cu mediul de afaceri si până la dublarea impozitului pe proprietate (inclusiv de garsonieră) prin tot felul de biruri si taxe noi. Cea mai idioata măsură este cresterea contribuției la Stat pentru munca part-time, cât pentru normă întreagă.
Nimic insă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.