Creditele bancare frauduloase, o modă în Bistriţa-Năsăud! Zeci de persoane, implicate într-un dosar instrumentat de DIICOT

Peste 20 de persoane au fost trimise în judecată în luna noiembrie a anului trecut de procurorii DIICOT, fiind acuzate de constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Ancheta a fost demarată în 2010, când procurorii antimafia au deschis un dosar penal pe numele a 7 dintre cei care au ajuns acum în faţa judecătorilor.

Anchetatorii au descoperit că grupul se ocupa de obţinerea de credite, pe numele altor persoane, folosind documente falsificate, un model deja consacrat. Pentru buna funcţionare a reţelei infracţionale se pare că a pus umărul la greu şi o angajată a Inspectoratului teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud. Până să ajungă pe masa judecătorilor, în acest dosar au fost audiate circa 100 de persoane.

Capul reţelei infracţionale era Cornelia Baciu, o bistriţeancă care în 2005 fusese eliberată din închisoare după ce ispăşise o condamnare de 5 ani pentru trafic de influenţă. Mâini drepte i-au fost fiul ei, Cristian Sfinţean, şi concubinul Liviu Puşa, şi el eliberat din închisoare în 2006 după trei ani de detenţie pentru furt calificat. Cornelia Baciu şi Liviu Puşa s-au cunoscut pe când erau în puşcărie la Gherla.

A „pus mâna” pe o angajată a ITM BN şi şi-a luat fiul „partener”

Ideea de a obţine credite bancare în baza unor documente false i-a încolţit Corneliei Baciu la scurt timp după ce a scăpat de după gratii, când a cunoscut-o pe R.D. angajată a ITM Bistriţa-Năsăud, prin intermediul unei foste angajate a aceleiaşi instituţii. Într-o discuţie, R. D. i-a explicat Corneliei, evident fără să-i treacă prin minte nici măcar o secundă ce informaţie preţioasă îi dădea, despre procedura de înregistrare cu întârziere a unui contract individual de muncă încheiat de o societate comercială cu o persoană fizică şi că se putea face o astfel de înregistrare retroactivă de maxim trei luni. Tot atunci, a aflat şi că poate obţine un credit bancar cu documente doveditoare a veniturilor pe ultimele trei luni.

„Întrucât pentru a-şi atinge scopul, inculpata avea nevoie să atragă şi alte persoane în activitatea infracţională (deoarece în nume personal nu putea să obţină decât un număr redus de credite), inculpata s-a hotărât să identifice şi să se folosească de «persoane interpuse» în numele cărora să întocmească acte false şi pe care, cu ajutorul fiului ei Sfinţean Cristian Nicolae şi în schimbul promisiunii obţinerii unor mici sume de bani, să le determine, să le îndrume şi să le ajute să solicite credite bancare, pe baza înscrisurilor false pe care le punea la dispoziţia acestora, pentru ca în final să predea banii obţinuţi beneficiarilor principali au creditelor frauduloase, care erau de fapt inculpata şi fiul ei Sfinţean Cristian Nicolae,  care a acceptat să se implice în astfel de fapte”, arată procurorul DIICOT Ioan Lumperdean în rechizitoriu.

Cum Cornelia Baciu deţinea o societate comercială înfiinţată în anul 2000, la care era asociată cu o altă persoană dar la care avea puteri depline ca administrator, aceasta a luat decizia să se folosească de firmă pentru a emite în numele ei acte false de angajare fictivă a persoanelor care urmau să solicite credite bancare.

La scurtă vreme după ce a aflat informaţiile preţioase de la R.D., prin intermediul acesteia o cunoaşte pe Corina Roga, angajată tot la ITM BN pe funcţia de referent.

În urma discuţiilor purtate cu Cornelia, Corina se lasă convinsă de aceasta să-i facă jocul. Astfel, Corina Roga avea să avizeze cu parafa sa de la ITM contractele individuale de muncă false întocmite de Cornelia Baciu.

Baciu, şef de „trib” infracţional! Fiecare avea un rol precis

Practic, primii membrii ai grupului infracţional au fost Cornelia Baciu, Cristian Sfinţean şi Corina Roga. Cei trei au început să-şi pună în aplicare planul din martie 2006. Astfel, Cornelia Baciu şi-a asumat rolul de coordonator, ea fiind cea care procura formularele bancare, întocmea adeverinţele de venit false, dar şi contractele de muncă false. Totodată aceasta îşi „asista” fiul când prelua de la interpuşi buletinele/cărţile de identitate sau cărţile de muncă (în cazul celor angajaţi anterior) pentru fotocopiere. Fotocopiile erau predate Corinei Roga care le viza în fals: Cornelia Baciu s-a mai ocupat şi de instruirea celor care urmau să contracteze pentru ea credite, cu privire la modul în care trebuie să procedeze şi să răspundă întrebărilor adresate de angajaţii bancari cu ocazia verificării documentaţiilor depuse la dosarele de credit.

„Inculpata Baciu Cornelia şi-a asumat rolul de a însoţi, de multe ori, persoanele interpuse la bănci şi de a primi de la acestea sume importante de bani din creditele bancare contractate şi de a le împărţi ori a da o parte din bani membrilor grupului infracţional organizat, iar pe măsură ce activitatea infracţională s-a extins, şi-a asumat şi rolul de a ţine evidenţa scadenţei creditelor şi de a achita personal unele rate la bănci sau prin intermediul altor membri ai grupului infracţional organizat”, se precizează în rechizitoriu.

Pe lângă faptul că prelua actele interpuşilor pentru fotocopiere, Cristian Sfinţean s-a ocupat şi de racolarea viitorilor interpuşi ai creditelor şi de a-i transporta pe aceştia din şi în localităţile lor de domiciliu pentru întâlnirile cu Cornelia Baciu.

Din primii bani obţinuţi fraudulos, fiul şi mama şi-au deschis un magazin de haine pe Împăratul Traian, şi au preluat firma în întregime. Adică practic Cornelia Baciu şi Cristian Sfinţean figurau ca asociaţi jumi-juma în societatea comercială la care mai apoi şi-au întocmit documente de angajare false.

Nou venit, idei noi

În vara lui 2006 a intrat „pe fir” şi Liviu Puşa, imediat după ce s-a eliberat din penitenciar. Deşi de loc din Turda, acesta s-a mutat rapid acasă la Cornelia Baciu, devenindu-i concubin. Aflând cu ce se ocupă iubita sa şi fiul acesteia ajutaţi de Corina Roga, Liviu Puşa s-a oferit să le dea o mână de ajutor şi a venit cu o idee nouă: sa achiziţioneze sau să înfiinţeze încă o firmă pentru a evita ca numele SC Auto-Pavilion să fie folosit prea mult ca paravan pentru emiterea de documente false pentru interpuşi. Zis şi făcut, astfel că în august apare în scenă SC Matirom Prodcom SRL, al cărui asociat şi administrator a devenit Liviu Puşa. Ajutat de iubită, acesta îşi întocmeşte şi el documente false de angajare pe firma acesteia, iar mai apoi acţiunile pe care Cornelia Baciu le-a derulat prin intermediul Auto-Pavilion SRL încep să se repete, dar prin Matirom Prodcom SRL. Banii obţinuţi prin creditele frauduloase au fost folosiţi pentru achiziţionarea de mărfuri şi „gestionarea afacerilor familiei”.

După un an de „funcţionare” grupul s-a majorat cu încă trei

În 2007, au intrat rând pe rând în reţea alte trei persoane: Florin Mici, Daniel Rus şi Adrian Mihnea, şi aceştia fiind trimişi în judecată de DIICOT.

„Aceşti trei «noi» inculpaţi şi-au asumat fiecare rolul de a desfăşura pentru sau în cadrul grupului infracţional organizat activităţi de recrutare a unor persoane dispuse să solicite şi să obţină credite bancare pe bază de acte false privind angajarea şi vechimea în muncă, predominant în folosul membrilor grupului infracţional ţi într-un procent neînsemnat pentru ele însele (…)”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorul Lumperdean.

Fiecare din cei trei controlau câte o societate comercială de care s-au folosit pentru emiterea de înscrisuri false pe modelul deja „împământenit” de Cornelia Baciu cu ajutorul Corinei Roga.

Cine a mai intrat în reţea şi câţi bani au reuşit Baciu şi acoliţii ei să obţină fraudulos de la bănci, veţi afla în numărul următor.

(Va urma)