Crăciun Silivan cere eliminarea din PUG a proiectului centurii de sud prin Pădurea Codrișor: E inutil, faptele ilicite se pot multiplica!

După ce s-a luptat mai bine de 10 ani cu municipalitatea condusă de primarul Ovidiu Crețu pentru a nu fi construită varianta de ocolire a municipiului Bistrița prin Pădurea Codrișor, bistrițeanul Crăciun Silivan încearcă să îndepărteze urmele lăsate de acest proiect: interdicția construirii de imobilele aflate pe traseul acestei variante, deși acest proiect nu a fost niciodată declarat de utilitate publică.

Proiectul inițiat de Ovidiu Crețu – fostul primar al municipiului Bistrița, de realizare a unui drum de centură care să scoată traficul greu din oraș, s-a dovedit un mare fiasco.

Când a demarat proiectul, în 2009, proiectantul Iptana a venit în fața primarului și a Consiliului Local cu trei variante:

•  varianta 1 – actuala șosea de centură care la acea vreme putea fi prelungită și reabilitată ;
•  varianta 2 Sud, pe traseul DN 17 Viișoara – Codrișor – malul Râului Bistrița – Jelna – Ghinda – Livezile ;
•  varianta 3 Sud – pe traseul Sărata – Monariu – Budac – Livezile.

Deși Iptana a indicat la acea vreme că cele mai potrivite variante sunt 1 sau 3, Ovidiu Crețu a ales varianta 2 și a ținut cu dinții de ea, indiferent de costuri, indiferent că specialiștii i-au spus că nu e fezabilă, ca să nu mai vorbim de costruile exorbitante avansate. A organizat chiar și un referendum prin care să arate că el are dreptate.

Până la referendum a pierdut și un proces în instanță și cu toate că în sentință se stipula clar că traseul unui drum de centură nu poate intra prin intravilanul unei localități dacă sunt deja construite imobile în zona unde se vrea acesta construit, Crețu a mers mai departe, fără să țină cont de nimic. A călcat tot în picioare și ca să-și impună voința a introdus traseul centurii de sud și în PUG.

Problema cea mai mare este că, atunci când a fost pusă pe tapet realizarea acestei variante de ocolire prin Pădurea Codrișor, asupra terenurilor aflate pe traseul acesteia s-a instituit interdicție de construire. Și așa a rămas până acum în 2022, deși Crețu nu mai e primar de la finele lui 2020. Cu un astfel de blocaj, proprietarii terenurilor nu pot face nimic acolo: nici să construiască ceva, nici să le vândă, fiindcă cine ar cumpăra o suprafață de teren fără să aibă vreun beneficiu de pe urma acesteia.

Se construiește deși există interdicție

Unul dintre proprietarii unui astfel de teren, Crăciun Silivan – cel care a luptat cu Ovidiu Crețu pentru a nu realiza drumul de centură prin Pădurea Codrișor-, a decis să ia taurul de coarne. Astfel, el a trimis o adresă către primarul Ioan Turc dar și Consiliului Local Bistrița prin care solicită inițierea unui proiect “pentru eliminarea din PUG Bistrița a coridorului Variantei de Ocolire 2 Sud și adoptarea unei HCL ca o necesitate pentru proprietarii de terenuri și pentru stoparea faptelor ilicite, sau chiar a unor infracțiuni cu caracter de corupție”.

Acesta vine, ca fundamentare, cu următoarele argumente:

“ – Pe terenul ce face obiectul CU nr.1883/2020 în vederea realizării PUZ pentru,, Introducere terenuri în intravilanul municipiului Bistrița, parcelare terenuri, în vederea construirii de locuințe individuale și funcțiuni complementare locuirii” obținut de către Niculai Florin reprezentant al S.C. Pavimat Construct S.R.L Năsăud, sunt edificate la această dată un număr de 8 imobile, construite fără autorizație de construire, pe o suprafață de teren traversată de traseul Variantei de Ocolire 2 Sud, pe care este instituită interdicție de construire.

• Pe fondul lipsei de supraveghere, a neîndeplinirii atribuțiilor în materie de construcții,( inspector zonal din urbanism, șef serviciu urbanism, arhitect șef, prin omiterea informării executivului, a autorității publice locale, în ansamblul ei),  apar profitorii în comunitate, care la prețuri derizorii, intră în posesia terenurilor ce au o anumită interdicție, utilizându-le ilicit.
• Proprietarii, din lipsa resurselor financiare pentru traiul zilnic, vând aceste terenuri la prețuri derizorii, pe care apoi profitorii, fără autorizație de construire ridică imobile prevalându-se de interpretarea juridică și emiterea unor soluții pline de ambiguități de către instanțe:

«Decizia ICCJ nr. 16 în dosarul nr. 1134/1/2020 instanța supremă a concluzionat că: <În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 31, coroborate cu cele ale art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul de prescripție a răspunderii contravenționale pentru contravențiile prevăzute de art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, constând în executarea, fără autorizație de construire, a unei construcții ce cuprinde toate elementele structurale necesare pentru a fi considerată terminată la data constatării contravenției, curge de la data terminării în fapt a construcției>.

Și în trecut orientarea majoritară a instanțelor, a fost în sensul că termenul de prescripție de 3 ani curge de la data terminării faptice a lucrării sau de la data la care autoritatea competentă trebuia să cunoască edificarea construcției fără autorizație de construire (potrivit dispozițiilor legale privind disciplina în construcții), indiferent dacă există sau nu recepție la terminarea lucrărilor.»”, arată Crăciun Silivan în adresa transmisă municipalității.

Ce spun avocații

Totodată, cu privire la decizia ÎCCJ amintită mai sus, acesta amintește și punctele de vedere ale unor avocați:

“     – «Dacă am admite contrariul ar însemna să transformăm răspunderea contravențională, într-o instituție imprescriptibilă pentru că, în lipsa autorizației de construire, nu se poate încheia procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, deci nici lucrările nu se vor considera finalizate, astfel încât termenul de prescripție nu poate începe să curgă.

În concluzie, un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții în domeniul construcțiilor, poate fi întocmit în mod legal numai într-un termen de 3 ani de la săvârșirea faptei sancționate și numai dacă cuprinde în mod obligatoriu data exactă a săvârșirii faptei.

În lumina deciziei nr. 16/2020 a Înaltei Curți de Casației și Justiție, termenul de 3 ani curge de la data terminării în fapt a construcției, independent dacă există sau nu recepție la terminarea lucrărilor.

În final mai precizăm că apreciem această soluție pe deplin justificată și rezonabilă, această soluție fiind în acord de logică și cu prevederile nou introduse la Legea 50/1991, prin Legea 7/2020, cu referire la înscrierea în cartea funciară a construcțiilor realizate fără autorizație de construire precum și cu regulile în materie fiscală privitoare la înscrierea pe rolul fiscal al construcțiilor (care nu diferențiază în ceea ce privește edificarea cu sau fără autorizație a construcției)»”.

“Nimeni nu poate crede că pot apărea atâtea imobile fără ca aspectul să nu fie cunoscut în comunitate, astfel absența eticii și a răspunderii publice, duc la o corupție prosperă”, mai subliniază Crăciun Silivan în document.

Proiectul Variantei de Ocolire 2 Sud nu este declarat de utilitate publică

Acesta mai amintește că Pădurea Codrișor este definită Pădure Parc conform HCL nr. 113/2015 dar și prin amenajamentele silvice, precum şi prin alte  două hotărâri ale consiliului local, respectiv 164/ 2006 şi 5/2010, dar și că bugetul municipiului Bistrița pentru anul 2022 va avea destinată suma de 130.000 lei pentru implementarea proiectului „Pădurea Codrișor- oază de relaxare a bistrițenilor”, proiect câștigător în cadrul procesului de bugetare participativă

“Stimate domnule primar, onorați consilieri locali, toate cele expuse mai sus, sper să convingă în adoptarea hotărârii imperios necesare. Proiectul Variantei de Ocolire 2 Sud preluată în PUG Bistrița , nici la această dată nu este declarat ca proiect de utilitate publică.

A mai aștepta un alt studiu al CNAIR pentru trei variante de ocolire a municipiului, cunoscută fiind publică poziția actualei administrații față de Varianta de Ocolire a municipiului Bistrița prin Pădurea Codrișor, consider că este inutil, faptele ilicite se pot multiplica”, conchide Crăciun Silivan în document.