La Cluj, afacerile bursiere se fac într-un grup restrâns de oameni. Dacă în anii ‘90, marii jucători de bursă erau Claudiu Silaghi, Horia Ciorcilă, Petru Prunea şi Ioana Maria Vlas, după 20 de ani, jucătorii sunt aceeaşi, cu excepţia lui Vlas care a fost eliminată din joc prin “lovitura (de pedeapsă) FNI”. Dacă anul trecut, Horia Ciorcilă şi Claudiu Silaghi au fost trimişi în judecată de DIICOT pentru manipularea Bursei, la începutul acestui an, Gicu Agenor Gânscă, patronul ACI, unul dintre partenerii trustului care construieşte “Cluj Arena”, a fost trimis şi el în judecată sub aceeaşi acuzaţie. În această “calimeră” mai sunt implicaţi Paul George Buta, fiul unui judecător fost membru CSM şi Rareş Nilaş, un fost angajat al lui Petru Prunea, fostul broker şef la SSIF Broker.
Ultimul scandal pe piaţa bursieră clujeană îi are ca actori principali pe Gicu Agenor Gânscă, patronul Antreprizei de Construcţii Instalaţii (ACI) şi pe Rareş Nilaş, fost angajat la SSIF Broker Cluj, actualmente director la BT Securities.
Conform rechizitoriului, “fapta învinuitului Gânscă Gicu Agenor, care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada noiembrie 2007- februarie 2008 a cumpărat pe piaţa reglementată RASDAQ acţiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistriţa SA în modalităţile prezentate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, în formă continuată", se arată în rechizitoriul înaintat de procurorii DIICOT instanţei de judecată. Procurorii mai susţin că Gânscă a încheiat, în 2007, cu directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, formate din 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni. Tranzacţia la Bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte, prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor. "La ora 13.14, Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzacţionare în numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistriţa, pentru vânzarea a 3.663.315 acţiuni la preţul de 0,1 lei/acţiune. La ora 13.15, acelaşi broker a introdus un alt ordin de tranzacţionare, de data aceasta de cumpărare, în numele omului de afaceri Gicu Gânscă, prin care acesta cumpără cele 3.663.315 de acţiuni la acelaşi preţ de 0,1 lei/acţiune (…). Învinuitul Gânscă Gicu Agenor a urmărit şi a reuşit să influenţeze în mod artificial preţul titlului ACIS cu sprijinul numiţilor Rareş Doralin Nilaş, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascăl şi Horea Ionuţ Boboş. Manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment, la acelaşi preţ şi aceeaşi cantitate. Este greu de explicat logica acestor tranzacţii în alt mod decât intenţia de a manipula preţul pieţei", se arată în rechizitoriu.
“Nimeni nu a fost prejudiciat”
Conform ZF.ro, Rareş Nilaş şi Cristian Duţescu, unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi locali specializaţi în piaţa de capital, care îl reprezintă în acest caz pe Gicu Gânscă, susţin însă că nu poate fi vorba despre manipularea pieţei de capital în acest caz.
"Abuzul de piaţă, conform Legii 297/2004 (a pieţei de capital – n.r.), se aplică numai pentru o piaţă reglementată, nu şi în cazul Rasdaq, pentru că aceasta nu a fost calificată ca piaţă reglementată. Elementul probator este raportarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în jurnalul oficial al Comisiei Europene (…) în care se spune că în România există pieţe reglementate spot (la vedere – n.red.) la BVB, respectiv de derivate, atât la BVB, cât şi la Sibiu. Nicăieri nu apare RASDAQ, ceea ce înseamnă că nici CNVM nu consideră RASDAQ o piaţă reglementată", a declarat directorul general al BT Securities. Statutul pieţei RASDAQ (de piaţă reglementată sau nereglementată) este de mulţi ani un subiect de controverse pe piaţa de capital, CNVM neavând o poziţie clară în acest sens.
"Chiar dacă ar fi fost realizate tranzacţiile pe o piaţă reglementată, nu pot fi considerate manipulare. Nu sunt îndeplinite prevederile articolului 244 alineatul 5 din Legea pieţei de capital privind manipularea, în sensul că nu s-a menţinut nici preţul la un nivel artificial şi nici nu au fost împiedicaţi ceilalţi investitori să tranzacţioneze la un preţ rezultat din mecanismele cererii şi ofertei din piaţă. Nimeni nu a fost prejudiciat", a precizat Duţescu.
Clujenii se joacă cu bursa
Istoria manipulărilor bursiere a început la Cluj în anii ‘90, odată cu apariţia acestei pieţe. În 1996, grupul oamenilor de afaceri care s-au “cristalizat” în nucleul BT au fost asociaţi în cadrul unui fond de investiţii cu Ioana Maria Vlas. Fondul de investiţii Quantum Invest îi avea ca asociaţi pe Pop Baldi, Nicola Olimpiu, Urasi Bella, Sorin Voicu Ghite, Meciu Eugeniu şi Ioana Maria Vlas. Quantum Invest SRL din Cluj era specializat în administrarea fondurilor, având ca obiect de activitate “activităţi ale companiilor de management”. În baza obiectului de activitate, Quantum SRL a administrat după 1996 (şi falimentat!) un fond de investiţii mai puţin cunoscut, Investor. Conform bilanţurilor depuse, în anul 1996 firma a avut o pierdere de 13 milioane de lei, în 1997 de 50 de milioane de lei, iar în 1998 de 185 de milioane de lei. Quantum Invest a mai funcţionat pâna în 2004, an după care societatea a fost radiată.
Alt scandal bursier a avut loc în urmă cu un an, când compania clujeană de Brokeraj SSIF Broker Cluj a fost suspendat pentru două săptămâni de la tranzacţionarea de pe Bursă. Motivul invocat de către Comisia Naţională a Valorilor Mobile (CNVM) a fost neanunţarea unei fraude în valoarea de peste 800.000 de lei de la o agenţie din Deva. SSIF Broker a mai fost în vizorul anterior al CNVM la începutul anului 2008 datorită faptului că nouă dintre cele 20 de sucursale nu aveau reprezentant al compartimentului de control intern, iar în octombrie anul trecut compania de brokeraj din Cluj a fost pusă sub monitorizare pentru că nu a raportat regulamentul privind raportarea statutului activului net. În momentul de faţă, Petru Prunea, fostul şef al SSIF Broker a primit interdicţie pentru 5 ani de a mai tranzacţiona la bursă.
În cel de al doilea dosar în care mai mulţi reprezentanţi ai Băncii Transilvania sunt acuzaţi de manipularea pieţei de capital, alături de Gicu Agenor Gânscă mai sunt implicaţi:
– Paul George Buta, fiul judecătorului Gheorghe Buta – a cumpărat acţiuni de la ACI Bistriţa
– Mariana Buta, notar şi soţia magistratului Gheorghe Buta, fiul ei ar fi împrumutat de la aceasta banii pentru cumpărarea acţiunilor
– Octavian Canja, fratele magistratului Buta
– Sergiu Dascăl, director de operaţiuni BT Securities
– Victor Ruşa, avocat
– Ana Maria Oprean, broker
– Ionuţ Baboş, broker
Articolul 244 din Legea 297/2004 (Legea pieţei de capital), defineşte abuzurile de piaţă.
(5) Manipularea pieţei înseamnă:
a) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare:
1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare;
2. care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial;
b) tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care presupun procedee fictive sau orice altă formă de înşelăciune;
c) diseminarea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice altă modalitate, care dă sau ar putea să dea semnale false sau care induc în eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor şi ştirilor false sau care induc în eroare, în condiţiile în care persoana care a diseminat informaţia ştia sau trebuia să ştie că informaţia este falsă sau induce în eroare.
Răzvan ROBU
