Contribuţia la un fond de pensii ocupaţionale ar putea fi de până la 15 la sută din venitul salarial brut lunar, iar încadrarea în muncă a unei persoane nu poate fi condiţionată de participarea la o schemă de pensii, potrivit unui proiect de lege pus, luni, în dezbatere publică de Ministerul Muncii.
Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale stabileşte că dreptul de a propune o schemă de pensii ocupaţionale aparţine angajatorului, singur sau prin asociere cu alţi angajatori, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor.
Potrivit proiectului de act normativ, schema de pensii ocupaţionale negociată trebuie să conţină, cel puţin, cuantumul şi periodicitatea contribuţiilor, modul de împărţire a acestora între angajat şi angajator, după caz, actualizarea lor, precum şi regulile de investire a activelor şi de împărţire a rezultatelor.
Încadrarea în muncă a unei persoane nu poate fi condiţionată de participarea sau continuarea participării la o schemă de pensii ocupaţionale şi nu se pot face reţineri din salariu pentru contribuţii la o astfel de schemă fără acordul scris al persoanei respective.
Dreptul la pensia ocupaţională se deschide, la cererea participantului, numai dacă acesta a împlinit vârsta de 60 de ani, a plătit contribuţii cel puţin şapte ani, iar activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei.
"Contribuţiile la un fond de pensii ocupaţionale se stabilesc conform regulilor acelei scheme de pensii ocupaţionale, se virează de către angajator, odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii în contul fondului de pensii specificat în actul de aderare. Contribuţia la un fond de pensii ocupaţionale poate fi de până la 15 la sută din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care aderă la un fond de pensii ocupationale", se arată în proiectul de lege supus dezbaterii publice.
Contribuţia poate fi împărţită între angajat şi angajator
Acestea sunt, cel puţin, prevederilor stabilite în schema de pensii sau în actul de organizare şi funcţionare al angajatorului.
Angajatorul singur sau prin asociere cu alţi angajatori, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor, poate propune participarea la un fond de pensii ocupaţionale. În aceste condiţii, angajatorul care a propus schema de pensii ocupaţionale virează lunar contribuţia datorată pentru fiecare angajat care a aderat la un astfel de fond de pensii.
Suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii ocupaţionale este deductibilă pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia, acest lucru urmând să se facă la calculul profitului impozabil.
Proiectul de act normativ mai prevede că participanţii pot, în orice moment, să modifice, să suspende sau să înceteze contribuţiile la un fond de pensii ocupaţionale, înştiinţând în scris administratorul şi angajatorul cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării sau încetării contribuţiilor, fără ca acest lucru să afecteze în vreun fel activul personal.
Cum se vor colecta banii?
Contribuţiile plătite de angajator şi, opţional, de către angajat se vor colecta pe baza codului numeric personal, al numelui şi prenumelui, în conturile individuale ale participanţilor.
"Contribuţiile la un fond de pensii ocupaţionale şi transferurile de lichidităţi băneşti se convertesc în unităţi de fond şi diviziuni ale acestora, calculate cu 6 zecimale. Valoarea totală a unităţilor de fond ale unui fond de pensii ocupaţionale este întotdeauna egală cu valoarea totală a activelor fondului. (…) Contribuţiile şi transferul de lichidităţi băneşti la un fond de pensii ocupaţionale se convertesc în unităţi de fond în maximum patru zile lucrătoare de la data încasării acestora. Valoarea iniţială a unei unităţi de fond va fi de 10 lei ", se arată în documentul întocmit de Ministerul Muncii.
Angajatorii, agenţi economici care înregistrează obligaţii bugetare neachitate la scadenţă la sfârşitul anului faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi fondurile sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale nu vor putea contribui la scheme de pensii ocupaţionale.
Astfel de fonduri vor putea fi administrate de societăţile de pensii, societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare, autorizate de Comisie în acest scop.
"Activele şi pasivele fiecărui fond de pensii ocupaţionale sunt organizate, evidenţiate şi administrate distinct, separat de celelalte activităţi şi de contabilitatea proprie ale angajatorului şi administratorului, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri şi administrator sau angajator. Toate activele şi pasivele corespunzătoare activităţii de administrare sunt restricţionate, gestionate şi organizate separat de alte activităţi ale societăţilor de asigurare, respectiv ale societăţilor de administrare a investiţiilor, fără posibilitatea de transfer", mai prevede proiectul de lege.
Se pot administra mai multe fonduri
În propunerea de act normativ se mai stabileşte că administratorul nu poate delega răspunderea privind administrarea fondului de pensii ocupaţionale, iar încredinţarea executării anumitor obligaţii către un terţ nu exonerează administratorul de răspundere.
Pe de altă parte, un administrator poate administra unul sau mai multe fonduri de pensii ocupaţionale, pentru fiecare fond având o schema de pensii ocupaţionale distinctă şi autorizată.
Capitalul social minim necesar pentru administrarea de fonduri de pensii ocupaţionale este echivalentul în lei, calculat la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data constituirii, al sumei de 1,5 milioane de euro, acesta nu poate proveni din împrumuturi sau credite şi nu poate fi grevat de sarcini.
"Capitalul social al administratorului va fi majorat cu 0,2 la sută pentru echivalentul în lei, calculat la sfârşitul fiecărui an calendaristic, al fiecărui milion de euro care depăşeşte echivalentul în lei a 200 milioane euro active totale nete ale fondurilor de pensii ocupaţionale, aflate în administrare", mai prevede proiectul supus dezbaterii publice.
O persoană fizică sau juridică va putea fi acţionar la un singur administrator şi orice deţinere mai mare de cinci la sută din capitalul social al administratorului va fi avizată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Administratorii, directorii, respectiv membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului, după caz, al unui administrator nu pot fi membri în organele de conducere ale altor administratori de fonduri de pensii ocupaţionale sau ale persoanelor afiliate acestora, ale depozitarului fondului de pensii sau ai intermediarului cu care administratorul a încheiat un contract de servicii de investiţii financiare.
Pentru administrarea unui fond de pensii ocupaţionale, administratorul percepe participanţilor şi beneficiarilor un comision de administrare, iar cuantumul maxim al comisioanelor se stabileşte prin schema de pensii ocupaţionale şi este acelaşi pentru toţi participanţii şi beneficiarii la schema respectivă.
"Modificarea comisioanelor se comunică participanţilor cu cel puţin şase luni înainte de aplicarea lor, cu avizul Comisiei", se arată în proiectul de act normativ.
Administratorii care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi unei proceduri similare în vederea funcţionării ca administrator de scheme de pensii ocupaţionale într-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European sunt exceptaţi de la cerinţa autorizării de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Contribuţiile pot fi şi externe
Totodată, administratorii autorizaţi în România pot primi contribuţii de la participanţi şi întreprinderi dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European.
În proiectul de lege mai este prevăzut faptul că atunci când numărul de participanţi a scăzut şi se menţine sub minimul legal timp de un semestru, Comisia retrage autorizaţia unui fond de pensii ocupaţionale, iar administratorul va înceta orice activitate aferentă de la data luării la cunoştinţă despre retragerea autorizaţiei acestuia.
Alin Cordoş
