Constantin Pavel, Parintele Operei Romane din Cluj-Napoca, comemorat in satul natal

La Bistriţa – Bârgăului, aici a văzut lumina zilei cel care a fost şi va rămâne Constantin Pavel, un tenor român de prestigiu şi totodată ctitorul primei Opere din România, cea de la Cluj-Napoca.
În cinstea lui, Clubul Rotary din Bistriţa, Consiliul Judeţean dar şi urmaşii acestei personalităţi marcante, familia Neuc, au pus umăr de la umăr pentru realizarea unui moment cultural emoţionant: dezvelirea şi sfinţirea plăcii comemorative a lui Constantin Pavel.
Acţiunea vine şi în întâmpinarea aniversării, în data de18 septembrie, a 90 de ani de la înfiinţarea Operei Române din Cluj – Napoca. Factorii implicaţi în acest proiect promit ca pe viitor să fie realizat şi un bust al ctitorului, dar şi împlinirea ultimei dorinţe a tenorului, aceea de a-i fi aduse osemintele acolo unde s-a născut, la Bistriţa-Bârgăului.

La evenimentul organizat în memoria lui Constantin Pavel au participat şi personalităţi ale judeţului printre care preşedintele Consiliului Judeţean – Liviu Rusu, directorul Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud – dr. Mircea Gelu Buta, Vasile Şomlea – director coordonator al Direcţei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din judeţ, dar şi Vasile Bar – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Deosebit de emoţionaţi de acest eveniment au fost mai ales profesorul Andrei Neuc şi fiica acestuia, Constanţa Neuc, moştenitorii lui Constantin Pavel. Placa comemorativă, fixată pe casa ctitorului a fost sfinţită de un sobor de preoţi.

Cine este Constantin Pavel?

Constantin Pavel s-a născut în data de 21 mai 1884. A urmat Liceul German din Bistriţa, a absolvit Facultatea de Drept, dar şi-a urmat vocaţia artistic. Timp de un an a studiat la Cluj cu profesorul Farkas Odon, apoi la Viena, cu profesorul Robinson.

Constantin Pavel a debutat ca tenor la Stadttheater din Troppau, în rolul lui Radames din Aida. A fost tenor angajat al Operei din Budapesta, iar în vremea refugiului în România, a fost regizor tehnic la Opera din Bucureşti. Pe data de 18 septembrie 1919 a luat fiinţă şi Opera Naţională din Cluj – Napoca sub conducerea lui Constantin Pavel, fiind implicaţi şi dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu şi baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth. Primele reprezentaţii au fost două concerte simfonice, în 13 şi 14 mai1920, sub conducerea dirijorului ceh, Oskar Nebdal. Spectacolul de inaugurare a Operei Naţionale din Cluj – Napoca a avut loc însă în 25 mai 1920, cu opera Aida de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei – Constantin Pavel, cel care a fost şi primul interpret al rolului Radames.

Moştenitorii unui tezaur cultural

Casa de la Bistriţa – Bârgăului, unde s-a născut tenorul Constantin Pavel, este acum îngrijită de către profesorul Andrei Neuc şi fiica acestuia, Constanţa Neuc – directorului Grupului Şcolar „Radu Petrescu” din Prundu – Bârgăului. Aici, pe această casă a fost montată placa memorială în cinstea lui Constantin Pavel. „Sunt aşa de emoţionat încât nu îmi găsesc cuvintele să le mulţumesc pentru tot ceea ce au făcut şi tot ce au de gând să facă aceşti minunaţi oameni în memoria celui care a fost Constantin Pavel, primul ctitor al primei instituţii de operă românească, Opera din Cluj“, a declarat profund marcat de emoţii în cadrul ceremoniei, profesorul Andrei Neuc.

Un tenor român cunoscut mai mult peste hotare

În cazul lui Constantin Pavel este vorba despre un proiect amplu cu trei părţi. Prima, respectiv placa memorială s-a realizat deja, urmând ca celelalte două părţi să se consolideze până la sfârşitul acestui an. Iniţiatorul acestui proiect este directorul Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Mircea Gelu Buta, membru al Clubului Rotary din Bistriţa.
“Constantin Pavel a fost o personalitate europeană a comunităţii umane. Acest conjudeţean al nostru este atât de valoros încât eu l-aş pune, atunci când se vorbeşte de cultura românească, alături de cei doi corifei, respectiv Coşbuc şi Rebreanu. Poate că, prin anvergura sa europeană, Constantin Pavel a fost în domeniul său foarte important. Străinii îl cunosc mai bine decât românii, şi vienezii, în vacanţele lor, vin ca să se intereseze şi să vadă locurile unde a trăit acest talentat tenor care, la începutul secolului al XX – lea a debutat în cariera sa şi care a fost măcinat de un patriotism extraordinar. A lăsat Viena, a lăsat Bratislava, a lăsat Budapesta şi a venit la Cluj ca să înfiinţeze această instituţie de cultură alături de alţi patrioţi din acele vremuri, lucruri pe care le-au făcut cu mari sacrificii umane şi materiale, într-o ostilitate extraordinar de mare din acele vremuri. Desigur, istoria lui este interesantă, s-a scris despre el, nu prea mult, dar s-a scris. Noi avem datoria ca această comunitate din Bistriţa-Bârgăului să-şi comemoreze personalităţile. Sunt multe personalităţi pe Valea Bârgăului şi acestea trebuie identificate şi făcute cunoscute”, a declarat dr. Mircea Gelu Buta.  

Liviu Rusu: “Voi pune umărul, şi să nu mai aud de criză!”

Prezent la evenimentul de dezvelire şi sfinţire a plăcii comemorative a lui Constantin Pavel a fost şi preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu. Edilul judeţului s-a declarat emoţionat de realizarea unor astfel de obiective, accentuând faptul că în astfel de situaţii, mult cântata criză financiară trebuie lăsată deoparte. „A fost un mare patriot care a avut o viaţă tumultoasă, deşi s-a născut în luna cea mai frumoasă a calendarului, luna mai. Atunci s-a născut şi în acea lună s-a şi săvârşit, trăind numai 61 de ani neîmpliniţi. Noi, generaţia de astăzi, ar trebui să acordăm mai multă importanţă şi interes trecutului. Nu poţi fi cineva dacă nu îţi cinsteşti înaintaşii. (…). Vă asigur că mă asociez şi vom pune umărul şi să nu mai aud de perioadă de criză sau de oportunităţi sau că asemenea lucruri nu trebuiau făcute. Din moment ce noi le gândim şi avem susţinerea dumneavoastră şi le hotărâm în Consiliul Judeţean, ele devin obligaţii pentru noi. Apreciez la superlativ această formulă de oameni inimoşi care sunt membri ai Clubului Rotary, oameni care în ultima vreme fac lucruri minunate pentru semenii lor. Trebuie să ne asociem şi noi şi să îi sprijinim. Despre valorile judeţului e un capitol foarte complex la care am lucrat puţin. (…). Muzica este una dintre cele mai frumoase arte care ne încântă şi ne fac viaţa mai frumoasă”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Liviu Rusu.

Trebuie să te recunoască comunitatea

Potrivit precizărilor directorului Spitalului Judeţean, dr. Mircea Gelu Buta, după inaugurarea şi sfinţirea plăcii memoriale a lui Constantin Pavel vor urma alte două acţiuni de o şi mai mare anvergură. „După placa comemorativă, probabil împreună cu Consiliul Judeţean , cu Direcţia pentru Cultură şi cu Primăria vom găsi o soluţie să dezvelim un bust şi, cea de-a treia chestiune, este să îndeplinim ultima dorinţă a celui care a fost Constantin Pavel şi a familiei, adică să îi aducem osemintele în cimitirul de la Bistriţa-Bârgăului, deoarece istoria vine din cimitir.(…). Am ales toamna pentru că, în data de 18 septembrie s-au împlinit 90 de ani de la înfiinţarea Operei Române din Cluj. La această dată, Consiliul Dirigent a semnat documentul prin care îl numeau pe tenorul Constantin Pavel – directorul şi organizatorul acestei instituţii”, a explicat dr. Mircea Gelu Buta. Potrivit acestuia şi la Cluj au fost programate acţiuni prin care să fie cinstit ctitorul Operei Române, care vor fi de o mare amploare, dar nu atât de importante spiritual ca acţiunea de la Bistriţa-Bârgăului. „Am înţeles că şi Clujul se pregăteşte pentru această comemorare . Sigur, probabil acţiunile vor fi mari la Cluj, vor fi şi la Bucureşti, dar cred că prima dată trebuie ca să ai recunoaşterea comunităţii de unde eşti. Că degeaba te recunoaşte Bucureştiul, dacă satul şi comunitatea ta nu te recunosc. Nu ai nicio satisfacţie”, a spus Mircea Gelu Buta.

Dacă cei implicaţi în proiectul destinat comemorării lui Constantin Pavel se vor ţine de cuvânt, în perioada care urmează până la sfârşitul anului, ne putem aştepta la alte două acţiuni de anvergură. Până una alta, localitatea Bistriţa-Bârgăului se poate mândri că de aici a plecat cel care a fost şi va rămâne ctitor al Operei Române din Cluj – Napoca, CONSTANTIN PAVEL. De acum stă şi scris chiar pe casa marelui tenor român.

Iulia Stupinean